Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Jiu-Jitsu-ul crypto – libertate personală vs schimbare socială (CAP. 9.7)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_9.7

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a șaptea din capitolul 9 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XLIV-lea: Jiu-Jitsu-ul crypto – libertate personală vs schimbare socială

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a IV-a: Stat vs societate
Capitolul 9: Crypto ca război al claselor
de Wendy McElroy

Deseori se presupune că puterea derivă din violență și că poate fi controlată doar de o violență mai mare. De fapt, puterea derivă din surse ale societății care pot fi restricționate sau dezbinate prin încetarea cooperării mulțimii. Puterea politică a guvernelor ar putea fi de fapt foarte fragilă. Chiar și puterea dictatorilor poate fi distrusă prin sistarea suportului uman care a făcut posibil regimul.

– Gene Sharp, The Politics of Nonviolent Action (n.r. Politica acțiunii nonviolente)

 

Criptovalutele își retrag suportul oferit motorului generator de putere a statului: sistemul financiar. Însă ele fac mai mult de atât. Ele creează un sistem paralel de plată și monetar care se orientează spre propria energie a statului pentru a o înfrânge.

Stilul japonez de arte marțiale jiu-jitsu reprezintă o metodă de înfrângere a unui adversar înarmat în luptă corp la corp, chiar dacă cel care se apără nu este înarmat. Forța și puterea atacatorului sunt folosite împotriva lui. Cel care se apără nu confruntă niciodată atacatorul prin forță. Jiu-jitsu este o artă de autoapărare în care atacatorul nu este adversar; mutările sale sunt adversarul.

Bitcoin înfrânge sistemul central bancar chiar dacă crypto nu are putere asupra legii și nici o armată care să confrunte direct băncile atacatoare. În schimb, crypto se hrănește din reacțiile de nemulțumire create în societate de corupția sistemului financiar. Tăria crypto, ca instrument al libertății, constă în rolul său de sistem paralel care revoluționează sistemul de plată și monetar pentru a elimina intermediarii de încredere ai statului și ai băncilor. El recunoaște acești intermediari drept adversari înarmați în luptă corp la corp. Pe scurt, crypto folosește aroganța sistemului bancar central ca pe un bun avantaj pentru a-i atrage pe rebelii și deziluzionații societății să se implice în autoapărare financiară.

Totuși, această strategie actuală de jiu-jitsu se confruntă cu două obstacole.

Unul este statul. Sau, mai degrabă, constă în utilizatorii și instituțiile care văd crypto drept un nou fiat, în loc de vehicul al libertății. Ei văd exchange-urile drept un nou tip al băncilor tradiționale care este pus în mișcare spre a manevra o monedă inovativă, în aceeași manieră în care companiile de carduri de credit manevrează un tip diferit de tranzacții. Acești utilizatori vor implicarea statului deoarece ea aduce “respectabilitatea” și siguranța pe care ei cred că o poate oferi un intermediar. Pentru ei, cei care trăncănesc despre libertate sunt iritanți sau scandalagii care pun piedici adevăratului viitor al crypto.

Al doilea obstacol al strategiei jiu-jitsu este maniera alternativă de adresare a statului: confruntarea. Această strategie are propriul său timp și loc – în general ca o ultimă opțiune – dar este în conflict cu tactica de autoapărare și așteptare a unei mișcări a adversarului de a se baza pe aceasta pentru a obține tărie. Confruntarea directă renunță la avantajul oferit de jiu-jitsu. Julian Assange și Satoshi Nakamoto s-au ciocnit din punct de vedere al atitudinii despre Bitcoin atunci când Assange a făcut paradă cu crypto pe post de metodă de donație pentru embargoul financiar impus asupra Wikileaks. Ciocnirea lor a fost și una a strategiilor pentru libertate: confruntare versus creștere fără a atrage atenția. Assange a strigat din mulțime “Aduceți!” (n.r. Bitcoin) către oficialii guvernului; Satoshi a avut un recul deoarece bravada proeminentă a pus în pericol paradigma tăcută care o înlocuia pe cea dominantă prin exploatarea slăbiciunii ultimei.

Un pumn provocator ridicat în aer satisface din punct de vedere emoțional și poate fi adecvat în unele circumstanțe, fiți siguri. Însă cei care vor ca criptomonedele să devină o parte a vieții de zi cu zi ar trebui să întrebe: scopul este de a fi liber sau de a revărsa un sentiment? Este de a construi o societate diferită sau de a milita împotriva celei actuale? Poate exista o reală tensiune între aceste scopuri. Crypto nu este destul de mare sau destul de puternic pentru a câștiga un conflict față în față cu statul, mai ales dacă terenul și armele sunt alese de stat. Statul excelează la confruntarea brută. Avantajele crypto diferă: el este mai iute de picior, incredibil de ingenios; și se bazează pe slăbiciunile statului la fel de bine precum pe propriile puteri. Prin confiscarea animozității și corupției create de stat, apare un scenariu de David și Goliat în care un provocator mărunt, dar foarte agil, învinge un gigant stângaci.

Care strategie este optimă? Libertate personală vs schimbare socială

Cea mai “bună” strategie – dacă există vreuna – depinde de scopul urmărit.

Cei care văd crypto ca pe o investiție sau ca pe un geamăn protector al banului fiat se vor da de partea statului. Cei care văd crypto ca pe o cale a libertății personale vor evita statul de câte ori va fi posibil. Situația devine mai complexă dacă scopul de schimbare socială este adăugat amestecului. Chiar dacă libertatea personală și schimbarea socială sunt concepte apropiate intim, ele sunt de asemenea separabile. Cei care caută schimbarea socială se pot angaja într-o rebeliune fățișă care poate fi o anatemă pentru libertatea personală.

Libertate personală. Bitcoin a fost conceput pentru a elibera oamenii. Modul în care accentuează intimitatea și pseudo-anonimitatea sa permit oamenilor să navigheze în lumea finanțelor cu o autonomie fără precedent. Guvernele ar putea anunța în gura mare că pot urmări tranzacții pretutindeni, însă se bat cu pumnul în piept degeaba, neavând o idee clară despre cum să se descurce cu amestecările, tumbler-ele și alte inovații orientate spre intimitate. Crypto avansează mai repede decât represiunea și guvernele – ca niște bătăuși – sunt deseori cu gura cea mai mare când sunt lipsite de putere. Dacă guvernele ar putea omorî independența crypto, ar fi făcut-o deja. Așa cum stau lucrurile, ele se sprijină pe metoda standard de constrângere: intimidarea. Următorul pas este violența fățișă, ultima resursă a statul0P.ui, care preferă să opereze ca și cum ar exista consimțământ. Violența fățișă înseamnă că a eșuat controlul social și că nu mai există nicio altă alternativă.

Schimbare socială. Tradițional, schimbarea socială implică o dinamică complet diferită față de libertatea personală. Individul orientat spre reformă nu caută intimitatea și nici să evite statul deoarece strategiile stabilite ale reformei sociale necesită vizibilitate și confruntare. Discursurile publice, marșurile de protest, petițiile, gherila, editorialele, adunările, boicoturile, pamfletele și cărțile, nesupunerea civilă… aceste strategii țintesc spre ridicarea unei probleme sociale care să devină atât de proeminentă încât să nu poată fi ignorată, ci adresată.

Captarea atenției statului este periculoasă. De obieci, prima sa reacție la o provocare eficare este represiunea. Acesta este motivul pentru care cei care se implică în acțiuni nonviolente se antrenează deseori pentru a nu acționa la o reacție – pentru a nu reacționa la atacurile poliției, de exemplu. Reforma socială poate fi o afacere periculoasă.

Criptovalutele au un vârf de valoare care depășește abordările tradiționale ale schimbării sociale. În loc să fie convinși să confrunte și să reziste statului printr-o conștientizare politică dezvoltată, oamenii folosesc crypto dintr-un interes rațional propriu; ei evită statul din același motiv. Tradițional, reforma socială caută să schimbe inimile și mințile oamenilor, una câte una, până când sunt suficienți oameni pentru a crea un punct critic la care societatea însăși este schimbată. Crypto caută să schimbe interesul propriu, așa cum este el perceput de oameni, pas cu pas; interesul propriu este de departe o motivare mai prevalentă și mai accesibilă decât conștiința socială. (Afirmația de mai sus este cinică doar pentru cei care au o viziune negativă asupra propriului interes). Când un număr suficient de oameni preferă crypto în locul băncilor și crypto în locul banilor fiat, atunci societatea va fi schimbată… fără violență, fără martiriu și fără alte pericole.

Cum pot fi “convertiți” mai mulți indivizi înainte ca o societate să fie reformată? Nimeni nu știe. Dar succesul libertății sau al represiunii nu pare să aibă nevoie de numere mari. Anarhistul creștin Leo Tolstoy observa că,

“O companie comercială a înrobit o națiune compusă din două sute de milioane. Spune asta unui om lipsit de superstiții și nu va reuși să înțeleagă ce înseamnă aceste cuvinte. Ce înseamnă că treizeci de mii de oameni […] au subjugat două milioane […]? Nu cumva figurile limpezesc faptul că nu englezii i-au înrobit pe indieni, ci indienii s-au înrobit ei înșiși?”

Similar, multe revoluții au fost conduse de o mână de credincioși care au indus oamenilor curente emoționale puternice, cum ar fi ura față de corupție și dorința de a avea o viață mai bună.

Un punct critic nu are o dinamică măsurabilă. Aceasta ar putea fi un adevăr pentru crypto mai ales din cauza activității și a oamenilor care nu ies în evidență. Tipic, acțiviștii se uită peste umăr și văd că a avut loc o schimbare semnificativă. Apoi își spun lor înșiși “Asta a fost – acum trei luni”. Radicaliștii au dezbătut sute de ani despre ce înseamnă “punctul critic”. Anarhiștii individualiști din America secolului XIX au crezut că legile nu se mai pot aplica dacă 10% din oameni refuză să se supună; adică legile deveneau “litere moarte”, ceva la fel de eficient precum abrogarea lor. Un sistem întreg poate deveni de asemenea neaplicabil.

Desigur, în acest punct, subiectul nu mai este schimbarea socială. Subiectul este revoluția.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele patruzeci și patru de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

1
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...