Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Cum încearcă exchange-urile centralizate să te distrugă (CAP. 6.6)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_6.6

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a șasea din capitolul 6 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXVII-lea: Cum încearcă exchange-urile centralizate să te distrugă

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a II-a: Principiul moral al intimității
Capitolul 6: Intimitatea este o premisă a drepturilor omului
de Wendy McElroy

 

Principala problemă a valutei convenționale constă în încrederea necesară pentru ca aceasta să funcționeze. […] Trebuie să ne încredințăm intimitatea în mâinile lor (intermediarilor), să avem încredere că ei nu vor permite hoților de identitate (inclusiv guvernului) să ne golească conturile.

Satoshi Nakamoto

Satoshi nu s-a gândit niciodată la exchange-urile centralizate. Spectacolul l-ar fi consternat. Bitcoin a fost conceput pentru a evita intermediarii centralizați, cum sunt băncile și exchange-urile centralizate, care solicită utilizatorilor să le încredințeze banii și intimitatea. Transferurile peer-to-peer bazate pe dovezi criptografice trebuiau să înlocuiască intermediarul care cere încredere. Ele au fost create pentru a-i da individului înapoi puterea financiară.

Problema: există o cerere pe piață care poate fi speculată, se pot face schimburi valutare și pot avea loc tranzacții financiare complexe pentru care sistemul peer-to-peer (așa cum îl cunoaștem astăzi) nu este bine pregătit. Există, de asemenea, o cerere pentru comoditate și acces care nu necesită cunoștințe tehnice și nici efort. Chiar dacă exchange-urile centralizate sunt la polul opus față de ce a gândit Satoshi, ele umplu o nișă, altfel nu ar mai fi atât de populare. Ele domină, în prezent, o mare parte a lumii crypto, iar majoritatea utilizatorilor le încredințează averile și intimitatea.

Nișa exchange-urilor centralizate apare din contopirea funcțiilor pieței bursiere și băncilor. Un exchange centralizat este o piață unde activele se preschimbă sau se convertesc într-un singur loc, sau prin intermediul unui singur serviciu. În multe sensuri, este similar bursei din New York. Valutele pot fi tranzacționate sau vândute, iar operațiunile de margin trading, stop loss sau împrumuturile sunt, de asemenea, disponibile. Satoshi nu a luat în calcul funcțiile de piață bursieră ale criptovalutei, pe care probabil nici nu le-a prevăzut. Mai mult, Satoshi a spus explicit că Bitcoin este o tehnologie în dezvoltare și care evoluează, ea fiind la o vârstă fragedă.

În alte sensuri, exchange-urile centralizate înlocuiesc băncile. După ce cumpără crypto de la un exchange, mulți clienți aleg să își lase monedele într-un cont, în loc să le transfere într-un portofel privat sau pe propriul hard disk. Motivele variază: comoditatea, confortul oferit de asemănarea cu băncile, ușurința de preschimbare în fiat, schimbul rapid și neînțelegerea tehnologiei necesare pentru setarea unui portofel privat. Indiferent de motiv, exchange-urile centralizate devin intermediari de încredere care pun în pericol banii și bunăstarea oamenilor. Gândiți-vă la un aspect al problemei. Cheile private sunt crypto. Monedele nu există fizic, ci doar din punct de vedere algoritmic. Când un exchange controlează cheile, el controlează monedele; clientul rămâne doar cu promisiunea că le va putea accesa oricând dorește.

În realitate, promisiunile sunt deseori încălcate. Hackerii se folosesc de vulnerabilități software și de erori umane pentru a goli conturile despre care se spune că sunt în siguranță. Volumele mari cauzează perioade de nefuncționare, timp în care traderii pierd oportunități, iar prețurile se pot schimba. Apoi, avem și interdicții de acces calculate. Ordinele în așteptare pot fi anulate, mai ales dacă dezavantajează exchange-ul; retragerile și depozitele pot fi sistate fără niciun anunț; exchange-urile dispar, cu tot cu banii din conturi; proprietarii comit fraude sau fură din conturi. Toate acestea aduc oamenii în perioada dinainte de apariția Bitcoin, când încrederea și trădarea erau factori definitorii pentru managementul banilor.

Recent, riscurile asociate cu exchange-urile centralizate au crescut exponențial, dintr-un singur motiv.

Un articol din Forbes (din 28 februarie 2018) a anunțat inevitabilul.

“Se întâmplă în sfârșit: Mult-mediatizata luptă pentru predarea de documente dintre Internal Revenue Service (IRS) și Coinbase, o companie care facilitează tranzacțiile de valute digitale ca Bitcoin și Ethereum, avansează. Coinbase a anunțat că și-a notificat clienții afectați despre faptul că se va supune unei hotărâri judecătorești și va preda anumite date”.

2018 este anul în care agențiile fiscale iau în serios profiturile obținute din crypto precum și deținerea criptomonedelor. Guvernele din toată lumea privesc cum Coinbase predă datele clienților, fapt ce va conduce aproape sigur la audituri și la urmăriri penale. Mai precis, Coinbase raportează toți clienții care au avut tranzacții de 20.000$ sau mai mult, în decursul unui singur an, între 2013 și 2015. Datele financiare, numele reale, datele de naștere, adresele și toate tranzacțiile înregistrate din acea perioadă vor fi dezvăluite. Toate aceste informații sunt disponibile deoarece Coinbase, ca orice alt exchange centralizat licențiat, se supune legilor Know Your Customer și Anti-Money Laundering, care distrug intimitatea financiară.

În afara acestor cerințe, Coinbase este extrem de agresiv în ceea ce privește obținerea de informații și verificarea identităților. De exemplu, exchange-ul utilizează tehnologia de recunoaștere facială, pentru a compara o poză făcută cu webcam-ul sau cu un smartphone, cu poza din actul de identitate cu care s-a înregistrat clientul. Coinbase UK adaugă că “putem colecta informații personale dezvăluite de client pe paginile de mesagerie, chat, blog și alte servicii proprii unde clientul poate posta informații și materiale”.

Este de așteptat ca astfel de intruziuni să devină o normalitate pentru exchange-urile centralizate care au grijă de licențele lor și de relațiile cu guvernul. Este de așteptat ca ele să acționeze ca arme de obținere a datelor pentru guvern. Pericolul nu constă doar în înghețarea și confiscarea conturilor, ci și în acțiunile legale și închiderea proprietarilor de conturi. IRS spune că “oricine a fost condamnat pentru evaziune fiscală poate fi închis până la cinci ani și amendat cu o sumă până la 250.000$. Oricine este condamnat pentru rambursări false poate fi închis până la trei ani și amendat cu o sumă până la 250.000$”.

Din fericire, cererea de piață bursieră și cea pentru funcții bancare pot fi satisfăcute (sau vor fi în curând), fără a mai sacrifica intimitatea și siguranța.

Descentralizare pentru intimitate

Un exchange descentralizat este o piață care nu se bazează pe servicii third party. Schimburile sunt peer-to-peer; ele sunt transferuri directe între oamenii care folosesc un proces automat de facilitare a schimbului. Ele nu au nevoie de încredere. Sunt transparente, softul și tranzacțiile fiind open source. Ele sunt Satoshi. Un exchange descentralizat permite oamenilor să își păstreze cheile private, astfel fiind mai puțin atractive pentru hackeri. De asemenea, este nevoie de o cantitate minimă de date personale sau financiare pentru a crea un cont sau pentru a efectua acte comerciale. De multe ori, doar adresa de email este solicitată, și aceasta poate fi una generată special pentru înregistrare, fără legătură cu identitatea reală, cu Adevăratul Nume.

Exchange-urile descentralizate apelează la o strategie variată pentru facilitarea transferurilor peer-to-peer. Unele creează tokeni proxy; altele utilizează un escrow de tip multi-signature. Banking-ul peer-to-peer folosește o dinamică similară licitațiilor pentru facilitarea împrumuturilor unor anumite sume între membri, la o rată agreată de ambele părți. Contractele smart pot funcționa similar băncilor. Technology Review (din 7 decembrie 2017) explica:

“Schimburile între banii fiat și criptovalute vor necesita un punct de schimb tradițional în viitorul apropiat. Dar unii tehnologi spun că este posibil un model alternativ pentru tranzacționarea criptovalutelor, care ar oferi oamenilor un control mai mare asupra banilor. Ei susțin că exchange-urile pot fi descentralizate folosind tehnologia Blockchain. Mai precis, ideea se bazează pe așa-numitele contracte smart, care sunt cod software ce poate fi stocat într-un Blockchain și, setat prin programare, să guverneze tranzacțiile. Imaginați-vă, de exemplu, că vreți să îi trimiteți unui prieten o criptovalută în mod automat, la o anumită dată și la o anumită oră. Ați putea folosi un contract smart pentru aceasta”.

Discuția nu este despre a susține o strategie descentralizată particulară. Ci despre a sublinia alternativele avantajoase și în continuă dezvoltare la exchange-urile centralizate.

Mulți oameni vor alege în continuare un exchange centralizat, datorită ușurinței cu care accesează și utilizează platforma; ei sunt sancționați de guvern; dar tot ei beneficiază de funcții avansate ale pieței bursiere cu care sunt obișnuiți. Totuși, pentru cei care pun preț pe intimitate, aceasta nu este o alegere bună. O analogie ilustrează puternica diferență între cum se descurcă intimitatea într-un sistem descentralizat, față de unul centralizat.

Povestea prevenitoare a rețelelor de socializare

Vrei să te sperii? Iată ce date personale colectează Facebook / Google”. Așa suna un titlu din Zero Hedge din 28 martie 2018. Tipurile de date colectate sunt prea multe pentru a fi enumerate. Un indiciu: utilizatorii de telefoane mobile Android care au descărcat anumite aplicații Facebook, au înregistrările despre apelurile personale stocate de Facebook, chiar și câțiva ani.

O cauză relativ puțin discutată a hemoragiei care caracterizează intimitatea pe rețelele de socializare, împreună cu reducerea liberei exprimări, este centralizarea informațiilor și discuțiilor care acompaniază corporațiile mamut, cum sunt Facebook și Google. Un articol uluitor din The Federalist (din 28 martie 2018) întreba “Au fost rețelele de socializare o greșeală?”. Autorul, Robert Tracinski, s-a întors până în anii 2000, care au fost epoca de aur a blogurilor, când toți, chiar și bunicii, scriau pe bloguri.

Tracinski a scris că “Se simțea ca o eliberare. Epoca blogging-ului a oferit promisiunea unei prese descentralizate. Oricine putea publica și comenta asupra știrilor și avea audiență. […] Treceam de paznicii presei vechi. Și puteam controla totul! Am postat pe site-urile proprii. Am avut discuții frumoase în zona noastră de comentarii, pe care le moderam”. A fost o trombă a liberei exprimări, dar și un bastion al intimității, deoarece oamenii aveau controlul.

Apoi au apărut rețelele de socializare cu o forță teribil de distructivă, iar blogurile părinților au migrat către Facebook, Google, Twitter și alte entități terțe de încredere. Similar exchange-urilor centralizate, giganții din social media erau relativ ușor de accesat și utilizat; ei au oferit software și funcții sofisticate, pe care blogurile individuale nu le puteau implementa din punct de vedere tehnic și financiar; rețelele de socializare au alunecat lin înspre telefoanele mobile, prin intermediul aplicațiilor, care au părut că deschid o nouă lume.

Tracinski a notat rezultatul. “Puține dintre cele mai bune și mai interesante bloguri au devenit publicații de sine stătătoare, dar multe dintre blogurile amatoare mici și originale au migrat către rețelele de socializare. Aceasta s-a dovedit a fi o mare greșeală, deoarece epoca social media a recentralizat presa. În locul milioanelor de bloguri – ceea ce Glenn Reynolds de la Instapundit a numit “Armata lui David” – avem acum o economie în social media care este controlată în cea mai mare parte de trei mari companii: Twitter, Facebook și Google”.

Ulterior, au devenit aparente și etichetele prețurilor aferente înțelegerilor și informațiilor centralizate. Politicile de stânga ale rețelelor de socializare au reprezentat epurarea (suspendarea) sau pedepsirea (înăbușirea) punctelor de vedere “greșite”; este ceva asemănător băncilor și instituțiilor financiare care refuză să lucreze cu pornografia, cu drogurile sau cu industria de armament, datorită presiunii politice exercitate de guvern. “Paznicii presei vechi” au fost înlocuiți de Puritanii din Silicon Valley, care sunt la fel de intruzivi. Chiar dacă și unii și ceilalți sunt de preferat în locul intervențiilor directe ale guvernului, cvasi-monopolurile lor sunt susținute de privilegii în ceea ce privește taxele, reglementări favorabile și, uneori, chiar de finanțare pentru taxe. Oamenii au pierdut controlul. Ori poate că este mai corect să spunem că l-au abandonat.

Și totul pentru datele personale. În schimbul comodității, toate rețelele de socializare au vrut să știe și să vândă orice detaliu din viața clientului. Rolul centralizării, în această violare a intimității, nu trebuie ignorat. A fost cheia eficacității. Este ceva la fel de adevărat ca și centralizarea datelor financiare, dar cu o diferență importantă. Destinația informației financiare este un fișier al guvernului, mai precis unul referitor la taxare. Rețelele de socializare cooperează cu guvernul, fiți siguri, dar scopul lor principal a fost și este acela de a obține profit.

Concluzii

Intimitatea este prima linie de apărare a libertății și bunăstării individului. Descentralizarea este condiția socială sub care intimitatea prosperă. Nimeni nu poate și nici nu ar trebui să spună oamenilor ce strategie să folosească. Dar, dacă puneți preț pe intimitate și pe siguranță, descentralizați.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele douăzeci și șapte de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

2
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...