Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Crypto și structura războiului claselor (CAP. 9.2)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_9.2

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a doua din capitolul 9 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXXIX-lea: Crypto și structura războiului claselor

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a IV-a: Stat vs societate
Capitolul 9: Crypto ca război al claselor
de Wendy McElroy

Zidul care separă statul și societatea se surpă. Sau, mai degrabă, statul folosește împotriva lui ciocanul pneumatic într-o tentativă agresivă de a controla fiecare aspect al vieții productive și cooperative […] Oamenii cu care ai de-a face zilnic încetează să fie vecini buni, comercianți onești și străini dezinteresați. Ei devin informatori ai statului care îți monitorizează expresia, banii, comportamentul și atitudinea pentru a te raporta autorităților. Ei încetează să fie “societate” și devin în schimb “stat”.

Murray Rothbard

 

Criptovaluta are avantajul că aproape toate celelalte alternative la bani din trecut au avut parte de lipsuri. Ea nu imită valuta emisă de stat sau sistemele de transfer controlate de stat, cum sunt băncile. Structura și funcțiunea ei revoluționară sunt compatibile în mod unic cu societatea, ele fiind antagonice statului.

Stat versus societate: analiza clasei liberaliste este bazată pe interacțiunea celor două categorii, care se află una cu cealaltă într-un conflict de nerezolvat. Structurile claselor – aranjamentul părților lor în concordanță cu o tematică unificatoare – sunt de asemenea antagonice. În această analiză, crypto intră cu un cadru de lucru care dojenește statul și oferă societății ceea ce din nefericire îi lipsea: banii pieței libere pentru omul obișnuit. Compatibilitatea dintre crypto și piața liberă ia naștere din structurile foarte similare ale acestora. (“Societatea” și “piața liberă” sunt sinonime aici, deoarece, în cea mai vastă definiție a ei, “piața liberă” este mai mult decât o dinamică a economiei; de exemplu, poate exista o piață liberă a ideilor. Definit pe larg, termenul se referă la orice schimb liber).

Structurile statului, societății și crypto

“Forma urmează funcția” înseamnă că profilul unui lucru este determinat de scopul acestuia. Pentru Frank Lloyd Wright, cele două sunt inseparabile. “Forma urmează funcția – este ceva înțeles greșit”, a observat Wright. “Forma și funcția ar trebui să fie o unitate, o alăturare într-o uniune spirituală”. Acesta este adevărul guvernului sau statului; este de asemenea adevărul societății.

Funcția statului este de a reglementa societatea într-o manieră în care să-și mențină propria existență și privilegiile. Statul folosește forța sau amenințarea cu forța pentru a-și impune politicile; în spatele fiecărei legi este o armă alături de valoarea ei de intimidare. Scopul statului definește forma acestuia; agențiile coercitive, precum cele de aplicare a legii și armata, abundă. Practicile intruzive, cum este colectarea vastă a datelor personale, reprezintă normalul. În schimb, agențiile și practicile necesită centralizare și birocrație intense.

Funcția societății este ca un loc de întâlnire unde indivizii interacționează pașnic pentru beneficiul mutual, indiferent dacă beneficiul este definit în termeni economici, spirituali sau de altă natură. Societatea este voluntară, iar obligațiile legale apar doar în urma contractului și a consimțământului. Deoarece indivizii sunt diverși și impredictibili, forma societății este una fluidă, care răspunde rapid și este foarte descentralizată.

Cele două clase sunt în război deoarece statul nu produce singur nicio avere; el ia ce-i trebuie de la societate prin intermediul taxării în variatele ei manifestări, incluzând inflația. Pentru a face asta, statul își susține autoritatea asupra comportamentului pașnic al altora, fapt luat în nume de rău de respectivii.

Totuși, statul face mai mult decât să jefuiască societatea. El uzurpă funcțiile societății – interacțiunile care ar trebui să aibă loc pe piața liberă – cum sunt construirea drumurilor și instituțiile financiare. În timp, segmentele societății sunt remodelate pentru a semăna cu brațele statului. Băncile sunt un prim exemplu. Băncile pieței libere ar deservi nevoile clienților, inclusiv intimitatea. Băncile actuale sunt centre de colectare a informațiilor pentru stat, iar solicitările clienților rămân pe un plan secundar.

În trecut, abuzurile statului asupra societății se bucurau de un avantaj uriaș; statul controlează definiția legală a banilor, emiterea acestora și mult din fluxul lor. Societatea a fost nevoită să accepte banii fiat, să tolereze politicile monetare și să trăiască cu regulile băncilor. Cel puțin, societatea nu a avut o alegere reală până la explozia criptovalutei. Din senin, indivizii au devenit propriile lor bănci și și-au făcut propriile schimburi…toate fără implicarea statului.

Crypto reprezintă banii societății, banii oamenilor. Acest statut nu este negat de faptul că unii oameni devin ridicol de bogați prin intermediul crypto; piața liberă a răsplătit mereu inovatorii de succes și adoptatorii timpurii. Statutul nu este deteriorat de experimentele crypto care eșuează; piața liberă este un laborator sălbatic, cu multe fundături. Oamenii imprudenți, care pierd bani în urma unor acțiuni prostești, descoperă că piața liberă este de asemenea și un mecanism de corecție, lipsit de compasiune. Nici măcar frauda nu aruncă crypto în umbră așa cum o fac banii societății. Frauda bântuie toate activitățile umane, în special cele profitabile. Și aceia care apelează la stat pentru un remediu ar trebui să țină minte că statul este fals și furt instituționalizat. În timp, piața liberă se îndreaptă spre autoreglementare.

Ce poate amenința rolul crypto de bani ai societății? Cel mai mare pericol este dorința de a schimba funcția și forma crypto dintr-o expresie a societății într-o expresie a statului. Dorința este numită “respectabilitate” și implică reglementare, emitere de către stat și alte măsuri care ar reduce crypto la o altă formă de fiat, o altă formă a banking-ului central.

Crypto și societatea împart aceeași formă de bază

O indicație a ideii de crypto ca bani ai societății este aceea că ambele au la bază aceeași funcție și formă. Funcția este de a împuternici individul; forma urmează. Nu este nicio surpriză că structura crypto este paralelă cu însăși societatea. Paralela include:

  • O structură solidă la baza ambelor. Pentru crypto, este un Blockchain imuabil care e fenomenal de imun la manipulare sau la exploatare; pentru societate, este un principiu inviolabil al neagresiunii.
  • Cadrele de lucru nu împiedică diversitatea. Securitatea și libertatea acestora încurajează inovații aproape infinite. Un motiv major: adoptarea structurii fundamentale nu este o chestiune legală, ci una care ține de alegere, fapt ce este lipsit de orice restricție.
  • Entitățile terțe nu sunt necesare pentru multe dintre tranzacții. Pentru un schimb complicat, cum este acela care are nevoie de escrow, o terță parte este utilă. Totuși, chiar și așa, măsura de încredere poate fi limitată prin strategii, cum este aceea de a intra și a ieși rapid.
  • Nu există nicio barieră la intrare. Nicio licență emisă de stat, nicio permisiune, nicio formă legală.
  • Atât crypto cât și societatea sunt descentralizate. Printre multele avantaje este și acela că niciuna nu are un anumit punct slab, în care întregul sistem să fie vulnerabil în fața actorilor răi.
  • Individul reprezintă poziția puterii. Cât timp o persoană își păstrează cheile, ea și controlează utilizarea acestora. Paralela cu societatea este dreptul individului de a spune “nu”.
  • Tranzacțiile pot fi pseudonime sau anunțate lumii, în funcție de preferințele individului. Crypto cumpărat cu o identitate falsă, care utilizează un portofel diferit pentru fiecare tranzacție, poate fi aproape la fel de anonim ca banii cash.
  • Schimburile nu sunt ideologice sau politice. Crypto și piața liberă sunt egalizatoare notabile ale distincțiilor sociale tradiționale, precum rasa sau religia unui cumpărător sau a unui vânzător.
  • Crypto și societatea sunt ambele niște lumi în care averea se bazează pe merit, inclusiv profiturile care vin pe bună dreptate în urma asumării unor riscuri încununate de succes.

În contrast, structura statului este în antiteză cu crypto și cu piața liberă. Ea se bazează mai degrabă pe coerciție, în loc de consimțământ; este mai degrabă centralizată în loc să fie descentralizată; avuția ei provine mai degrabă din confiscări, nu pe merit. Forma urmează funcția.

Concluzii

Există un mit popular despre crypto. Și anume, acela că ar putea coexista un crypto liber și unul controlat de stat. În teorie, este posibil. În practică, nu se va întâmpla deoarece crypto emis de stat sau crypto controlat de stat nu doar că diferă în ceea ce privește originea sa, ci și în ce privește forma sa. Crypto nu poate deservi și statul și societatea; el nu poate exprima și controlul social și alegerea descentralizată. Cele două variante ar putea exista în paralel pentru un timp, dar, inevitabil, statul va tinde către un monopol.

Crypto devine o nouă frontieră în războiul claselor dintre stat și societate. Statul va încerca să remodeleze crypto pentru a servi propriilor sale scopuri. În loc de intimitate și alegere individuală, un crypto al statului va implica divulgare și reglementare totale. În loc de accesibilitate pentru oricine și de absență a terților de încredere, vor exista licențe sau exchange-uri similare băncilor care vor deveni terți de neevitat. Incredibilul beneficiu pe care îl aduce crypto societății va fi răsturnat și va deveni un beneficiu al statului.

Crypto emis sau controlat de stat va fi o amară batjocură față de viziunea originală, dar este pe cale de a se întâmpla. Și unul dintre impactele majore ale bravilor bani noi va fi aproape invizibil; forma de bază a crypto va deveni opusul a ceea ce trebuia să exprime. Asta odată cu funcția de schimbare a crypto.

Cea mai bună speranță a pieței libere este aceea că unele concepte, precum descentralizarea, sunt atât de adânc încastrate în structura sa, încât ceva emis de stat este osândit să eșueze. Desigur, următorul pas al statului va fi acela de a reglementa ceea ce nu poate crea. Banii societății vor fi mai riscanți și mai dificil de utilizat.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele treizeci și nouă de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

1
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...