Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Crypto și noul Război Rece (CAP. 10.4)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_10.4

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a patra din capitolul 10 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XLVIII-lea: Crypto și noul Război Rece

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a IV-a: Stat vs societate
Capitolul 10: Cheia succesului revoluției crypto este trecută cu vederea
de Wendy McElroy

Istoria este scrisă de învingători.

Winston Churchill

Succesul este un deodorant grozav.

Elizabeth Taylor

Partea câștigătoare a unui război scrie narațiunea; politicienii, liderii culturali și media creează “faptele” pe care le știu copiii în școli. Partea înfrântă se poate lupta zeci de ani pentru a deschide o fereastră asupra adevărului incomod și asupra unei imagini complete. Faptele “neimportante” nu prea apar în cărți. Națiunile și grupurile marginalizate sunt trecute cu vederea sau notate selectiv, în funcție de relevanța lor față de câștigător – pierzător. Lucrurile sunt uitate. Oamenii obișnuiți sunt uitați, deoarece istoria gravitează nu doar în jurul învingătorilor, ci și în jurul regilor și reginelor, al președinților și al generalilor. Oamenii obișnuiți sunt subiecți fără chip sau carne de tun.

Paralela istorică la revoluția crypto este numită “revoluția așteptărilor în creștere”. Expresia se referă la o condiție în cadrul căreia orice creștere mică a libertății și a economiei îi face pe oameni să creadă că își pot îmbunătăți viețile. Ei își pot ajuta familiile și viitorul prin acțiune. Fenomenul a zguduit națiunile marginalizate după cel de-al doilea Război Mondial, din Estul Îndepărtat și până în America Latină și Africa, și a alimentat revoluții politice. Noua ordine a fost deseori neplăcută, dar asta nu face fenomenul mai puțin remarcabil.

Nimic din trecut nu a dezabilizat lumea mai mult decât al doilea Război Mondial și urmările lui. A făcut să eșueze națiunile industrializate care ancoraseră Europa; harta lumii a fost rescrisă; America a devenit imperiul dominant; comunismul a devenit un “bloc”; și Războiul Rece a definit politica externă până la căderea Uniunii Sovietice în 1991. Destabilizarea a fost mai mult decât politică. A fost de asemenea și economică, socială și culturală, deoarece fabrica societății este o rețea fără cusur în care totul se conectează.

O destabilizare similară are loc în cazul criptovalutei, crypto fiind gata să joace un rol unic în redefinirea economiei globale și a libertății personale. Printre alte motive, entuziaștii crypto sunt printre puținii care au aplaudat destabilizarea unui sistem corupt (băncile centrale) și au văzut o oportunitate.

Reîntoarcerea Războiului Rece

După aproape doi ani, isteria pătrunde în continuare în media când vine vorba despre presupusa implicare a Rusiei în alegerile din America din 2016. Obsesia este o manifestare a unui conflict global mai mare în care America și aliații săi – cu toate că unii nu au tragere de inimă – se asmut împotriva Rusiei și Chinei, dar și împotriva aliaților acestora și împotriva unor națiuni pe care America le-a izolat prin politicile de invazie, sancțiuni și alte forme de agresiune. Rivalitatea globală este pentru influență politică, avantaje comerciale, teritoriu și pentru viitorul spațiului și Arctica.

Pe scurt, un nou Război Rece este în lucru. De la colapsul Uniunii Sovietice, S.U.A. a fost puterea care a condus lumea, dar competitorii și clienții “nesatisfăcuți” contestă acum acest statut (cel puțin economic). Încă o dată, nedeclaratul Război Rece este între superputeri. Încă o dată, indivizii și națiunile marginalizate vor beneficia așa cum pot mai bine de oportunitățile care răsar în urma distrugerii economice.

Spre diferență de multe alte distrugeri, criza valutei este măsurabilă și inevitabilă. De zeci de ani, dolarul american a fost valuta implicită sau de rezervă a lumii. O valută de rezervă este una păstrată de guverne și instituții pentru schimburile internaționale; este valuta implicită utilizată în tranzacțiile internaționale de agenții și indivizi. În 1944, dolarul a fost stabilit ca unitate de rezervă, parțial datorită meritelor sale în comparație cu alte monede și parțial datorită dinamicii politice a celui de-al doilea Război Mondial. Acordul de la Bretton Woods a luat naștere cu ajutorul a 700 de delegați din 44 de națiuni aliate pentru a reglementa finanțele internaționale în urma războiului. Băncile centrale trebuiau să mențină rate fixe de schimb între monedele naționale și dolar, cumpărând sau vânzând dolari în funcție de nevoi, pentru a putea să-și reglementeze cantitățile proprii de bani și valori. O “rată variabilă” a fost înființată ulterior.

Deținerea tiparniței cu care se tipărea moneda de rezervă a lumii a contribuit enorm la dominanța economică și politică a Americii. Totuși, acest lucru a fost contestat în ultimele decade. Uniunea Europeană a stabilit și a înființat o monedă în cadrul a aproape 20 de națiuni, făcând din Euro a doua cea mai mare valută de rezervă și a doua cea mai tranzacționată. Națiunile au cerut de asemenea o societate “cashless” (n.r. fără bani cash) fapt ce ridică întrebări asupra viitorului banilor fiat. Aceste provocări au venit de la guverne care se înghiontesc pentru avantaje.

Și apoi, a apărut crypto. A fost creat de indivizi pentru a depăși politicile valutare și pentru a-și controla propriile vieți. A fost dezvoltat de revoluționari care au avut așteptări în creștere referitoare la libertate.

Contestarea puterii valutare a Americii

Într-o lume care se mișcă rapid, un acord din 1944 s-a erodat în mod natural, și nu doar din cauză că era bazat pe circumstanțe politice. America și-a grăbit declinul abuzând de puterea globală a dolarului. În timp, America va pierde puterea derivată din valuta implicită și din sistemul bancar bazat pe dolar din două motive:

Primul: Politica externă beligerantă a Americii și incompetența sa fiscală au înnebunit pe toată lumea. În ultimele două decade, America a invadat mai multe țări decât o făcuse înainte în toată istoria ei. Costul astronomic al războiului perpetuu nu este doar unul economic; costul constă de asemenea în alienarea sau ura pe care o manifestă atâta lume față de S.U.A. Chiar și națiunile care nu au fost invadate displac politicile monetare  ale S.U.A., cum este FATCA (Foreign Account Tax Compliance Act – n.r. legea privind conformitatea fiscală aplicabilă conturilor din străinătate), care a fost impusă întregii lumi pentru ca americanii să aibă beneficii pe cheltuiala celorlalți.

Între timp, inflația și datoriile Americii cresc la niveluri dezastruoase. Sistemul bancar central bazat pe dolar se apropie de colaps. O râpă economică se apropie și, privind-o la orizont, băncile centrale se luptă să găsească soluții de la societatea cashless până la dobânzi negative sau emiterea de criptovalută oficială. Eliminarea dolarului ca valută de rezervă nu pare să fie luată serios în considerare. Unul dintre motive ar fi confruntarea brutală cu S.U.A. Altul, problemele sistemice ale sistemului bancar central nu pot fi remediate prin trecerea la o nouă valută de rezervă.

Al doilea: Alternativele la dolar și la actualul sistem bancar central sunt în curs de dezvoltare. Antagoniștii anteriori găsesc o cauză comună în acest scop. În particular, China, Russia, Iran și (acum) Turcia au devenit nonconformiste față de dolar. În mare parte, răspunsul lor este alimentat de sancțiunile impuse de S.U.A. Radio Europa Liberă a raportat că “Rusia promite că își va înteți eforturile alături de China și Iran pentru a nu mai folosi dolarul în tranzacțiile globale, în special în vânzarea de țiței care este vitală atât Moscovei cât și Teheranului”. Nu este important dacă lovitura asupra monedei va avea succes; contează că alte națiuni fac din banii fiat alternativi o armă împotriva S.U.A. Totuși, dacă lovitura asupra monedei va avea succes, funcțiile de bază ale finanțelor lumii nu se vor schimba: banii fiat, băncile centrale și furtul consecvent de la individ.

Furtul nu se rezumă la bani; speranța și oportunitățile sunt de asemenea dezbrăcate. În contrast, crypto oferă o scăpare. El confruntă banii fiat și sistemul bancar central prin intermediul remarcabilei strategii de a nu le confrunta deloc; pur și simplu, le evită. Crypto oferă dovadă de principiu. Principiul: este posibil să avem finanțe globale fără banii fiat guvernamentali și fără birurile sistemului bancar central. Este posibil ca oamenii obișnuiți să își controleze propriile finanțe și să prospere, fără sancțiunile autorităților. Crypto alimentează o revoluție tăcută dar în creștere. Revoluția așteptărilor în creștere.

Oamenii se trezesc autonomi prin crypto. Și aici rezidă revoluția – nu în traderi sau investitori, ci în oamenii obișnuiți care întrezăresc libertatea financiară și siguranța familiilor lor. După ce le-au întrezărit, le cer. Energia acestei cereri crește precum căldura din două surse:

  • Națiunile marginalizate unde supraviețuirea este forța de motivare. De exemplu, crypto a prosperat prin devastarea și colapsul monedei în Venezuela, în pofida legilor aspre împotriva sa. Africa este un motor pentru crypto deoarece oamenii au o dorință viscerală pentru o valută care este și independentă de corupție și acceptată în lumea largă.
  • Mișcările secesioniste care caută independență monetară ca parte a autonomiei politice. Conform unui articol din Cointelegraph (din 8 octombrie 2017), “How Blockchain Helps Pave the Way for More Autonomous Governance” (n.r. Cum ajută Blockchain-ul la pavarea drumului pentru o guvernare mai autonomă), “[…] mișcările independente (precum cea din Catalonia) sunt susținute prin […] introducerea criptovalutelor, în particular Bitcoin, și a tehnologiei Blockchain care stă la baza acestora. Creșterea utilizării criptovalutelor ar putea ajuta la succesul mișcărilor secesioniste din lumea largă, deoarece valutele digitale pot fi folosite de statele separatiste pentru a-și finanța propriile guverne […]”.

De ce este respinsă revoluția

Comunitatea crypto face greșeala de a căuta investitori, traderi și oameni de afaceri pentru analize politice și istorice. Cei care pun preț pe crypto probabil că au perspective valoroase, însă cei pentru care crypto nu este nimic mai mult de o cale de a profita de pe urma unei noi forme de investiție nu îl vor privi decât ca pe o nouă formă de investiție. Profitul este ceva de lăudat, dar nu este o analiză politică sau istorică. Cei care văd esența crypto ca pe o investiție vor promova natural politicile care favorizează profitul, cum ar fi respectabilitatea – adică reglementarea. Ei vor fi adepți disprețuitori care percep un scop adânc al crypto, mai ales dacă acel scop pune uneori piedici profitului, așa cum face rezistența față de reglementare.

Și totuși, analizei politice sau istorice a traderilor și investitorilor i se acordă automat credibilitate pur și simplu pentru că aceștia au parte de profituri. Totuși, un element important este compus din analiza lor: omul obișnuit, muncitorul care este prins în cușca financiară care este la fel de puternică precum orice închisoare. Cei care au deschis ușa pentru el nu ar trebui luați în zeflemea. Libertatea nu este inamica profitului. Cum nu este nici răsturnarea unui sistem corupt.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele patruzeci  și opt de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

2
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...