Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Crypto și imposibilitatea cunoașterii planificării (CAP. 8.4)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_8.4

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a patra din capitolul 8 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXXV-lea: Crypto și imposibilitatea cunoașterii planificării

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a III-a: Descentralizare
Capitolul 8: Descentralizare
de Wendy McElroy

Bitcoin […] este înțeles mai bine prin intermediul lentilelor conceptuale ale Catalaxiei (n.r. formă a ordinii spontane): participanții la Bitcoin formează spontan un ecosistem monetar și financiar, alegând împreună Bitcoin ca mediu de schimb și stocare a valorilor. Bitcoin este […] o demonstrație irefutabilă a acțiunii ordinii spontane.

Francis Pouliot

 

Criptovaluta este un exemplu perfect al catalaxiei și remediului pentru polul său diametral opus: planificarea centrală. Opușii sunt în război, desigur.

Conceptul de “catalaxie” este similar cu cel al “ordinii spontane”, dar ultimul poate fi aplicat larg în cele mai multe aspecte ale vieții. Catalaxia se aplică specific pe modul în care ordinea economică apare într-un sistem prin intermediul acțiunilor necoordonate și diverse ale indivizilor al căror scop este propriul interes. Teoreticianul social Friedrich Hayek a definit-o drept “ordinea adusă de reglarea mutuală a multor economii individuale din cadrul unei piețe”.

Termenul obscur captează o dinamică esențială creării civilizației: cooperarea. Dacă ființele umane se ridică peste nivelul lui Robinson Crusoe și al sălbăticiei, atunci ele trebuie să interacționeze pentru un avantaj mutual. Istoric, “cooperarea” este orchestrată de obicei de o autoritate centrală – un guvern, un șef de trib, o religie – care neagă vocea individului. Unul dintre motivele pentru care oamenii admit să fie puși la tăcere este acela că ei venerează autoritatea, care îi face să își saboteze în mod voit sau nechibzuit propriul individualism.

Și totuși, ființele umane sunt în conflict. Mulți speră să fie genul de persoană care se interpune mulțimii chitite pe linșaj și omului de culoare pe care îl vânează. Există o dorință de a fi erou și unic, chiar dacă aceasta se exprimă prin a sta în mijlocul unei gloate unde fiecare strigă “Sunt unic!”. Aceasta nu este mereu ipocrizie. De multe ori este un răspuns conflictual dar onest la două nevoi antagonice: venerarea autorității și nevoia de a te simți real ca individ.

Secolele recente ne-au dat o nouă paradigmă a modului în care cooperarea creează civilizația – o paradigmă diferită de controlul de sus. Civilizația răsare de la bază. Ea se ridică prin asocierea necoordonată și voluntară a indivizilor și grupurilor. Ea provine din catalaxie, care uneori este numită “catalactică”. Conceptul a fost îndelung cercetat după descoperirea intelectuală care a permis adepților pieței libere să explice evoluția societății fără o autoritate centrală.

În capodopera Human Action (n.r. Acțiunea umană) Ludwig von Mises a atribuit originea conceptului economistului și academicianului din sec. al XIX-lea Richard Whately, care a scris că “Adam Smith, într-adevăr, și-a conceput munca similar unui tratat asupra Wealth of Nations (n.r. Avuția Națiunilor); dar aceasta suplinește doar un nume pentru subiectul care contează, nu pentru știința propriu-zisă. Numele pe care l-aș fi preferat ca fiind cel mai descriptiv și cel mai puțin criticabil per ansamblu este cel de catalactică, sau “Știința Schimburilor””. Whately a cercetat ceea ce Mises a numit praxeologie – știința acțiunilor umane – dar el s-a concentrat pe economie.

Valutele digitale sunt cel mai fascinant exemplu al ordinii spontane economice din ultimele decade. Ele nu par a fi o economie de bază deoarece sunt atât de sofisticate tehnologic, dar sunt de bază pe cât este posibil. Totuși, ca o chestiune practică, piața liberă crypto se împiedică într-un obstacol. Utilizatorii tot intră într-o versiune prelinsă a organizării, și tind să își cedeze independența către exchange-urile centralizate care funcționează ca niște bănci centrale. Similar băncilor, casele de schimb dețin controlul depozitelor, ceea ce înseamnă stăpânire de facto, și raportează guvernului toate tranzacțiile. Desigur, oamenii sunt liberi să aleagă, dar puterile centrale încalcă inevitabil principiul liberei alegeri prin interzicerea a orice care intră în competiție cu ele pentru puterea asupra banilor.

Astfel, lupta ideologică din crypto este între centralizare și descentralizare. În primul rând, guvernele au nevoie să controleze economia; în al doilea rând, indivizii au nevoie să obțină independența financiară. Nu poate fi niciun compromis între cele două părți deoarece ele sunt în antiteză. Dar, ca aspect al realității brute, ambele cooperează una cu cealaltă în cadrul celor mai multe societăți deoarece fiecare satisface o dorință concurentă care există înăuntrul multor oameni: o dorință de autoritate și o dorință de a fi liber. Desigur, autoritățile beneficiază enorm, iar motivele lor sunt clare. Dar ele nu ar putea triumfa dacă un procentaj suficient al populației nu ar fi de acord.

Atât guvernul, cât și piața liberă oferă modele conflictuale pentru ordinea socială și pentru civilizație.

Nimeni nu a militat pentru dinamica pieței libere mai mult decât Hayek. El a argumentat persistent împotriva a ceea ce a numit “raționalism constructiv” – credința că ordinea socială ar trebui construită de o autoritate centrală. El a susținut că nu ar trebui și de asemenea nici nu ar putea fi construită. Tot ce a putut apărea a fost ordinea impusă de guvern, care este opusul ordinii sociale. Definiția lui Hayek din The Constitution of Liberty (n.r. Constituția libertății): “Astfel, ordinea care se referă la societate înseamnă în esență că acțiunea individuală este ghidată de prevederea succesului, că oamenii nu doar că au parte de eficiență prin utilizarea cunoștințelor, ci și anticipează, cu un grad mare de încredere, colaborarea la care să se aștepte din partea altora”.

Argumentele lui Hayek diferă de obișnuita critică crypto asupra terților de încredere deoarece el nu a rămas la nivelul corupției sistemului. El s-a concentrat pe inutilitate. White paper-ul lui Satoshi Nakamoto atinge de asemenea erorile practice ale sistemului bancar central, dar Hayek diferă și el de Satoshi. Satoshi oferă critici precise asupra practicilor reale; Hayek oferă critici fundamentale asupra inabilității inerente a sistemului de a oferi ceea ce susține. Altfel spus: teoretic, greșelile adresate de Satoshi nu au putut fi corectate deoarece erau unele practice. Greșelile atacate de Hayek sunt insurmontabile deoarece ele formează fundația ideologică a planificării centrale. 

Centralizare versus descentralizare

În primul rând, el a știut consecințele planificării centrale, pe care le-a numit constructivism rațional. Hayek a asistat la devastarea liberalismului clasic de către două războaie mondiale, dar în special de primul Război Mondial, care a distrus tiparul pieței libere. În timpul războiului guvernele au fixat controlul centralizat de sectorul privat pentru a asigura fluxul de armament și alte bunuri “necesare”. Guvernele și-au inflaționat banii pentru a plăti necesitățile masive ale armatei. Și războiul a sugrumat schimburile libere pe care liberalii clasici le considerau a fi premisele păcii, prosperității și libertății. Pe scurt, Hayek a văzut cum statismul secolului XX a înlocuit liberalismul clasic al secolului XIX. Planificarea centrală a fost mecanismul prin intermediul căruia libertatea a fost distrusă.

Ca răspuns, Hayek a dezvoltat un sistem sofisticat al teoriei sociale pentru a explica modul în care instituțiile societății evoluează natural de jos în sus, ceea ce a reprezentat că ele ar putea evolua din nou. El a menționat că instituțiile naturale ale societății erau rezultatele colective și neintenționate ale acțiunii umane. Chiar și fenomenele sociale complexe – cum sunt religia, limba sau banii – au fost consecințe neintenționate ale interacțiunilor individuale. De exemplu, nicio autoritate centrală nu a decis să inventeze vorbirea, ci a lăsat liber design-ul unei anumite limbi, cum ar fi engleza. Acționând doar pentru a-și atinge propriile scopuri, oamenii au început să scoată sunete pentru a obține ceea ce doreau de la alții, indiferent dacă țelul era economic sau mai personal. Limbajul a rezultat din acțiunea umană dar nu dintr-un concept uman, și a evoluat natural într-o limbă. Evoluția nu ar fi putut începe cu eficiență științifică, dar a fost destul de eficientă pentru a grăbi dezvoltarea civilizației. În comparație, eficiența programelor guvernamentale suferă, ca să nu spunem mai multe.

Si totuși, constructiviștii au afirmat că societatea neplanificată înseamnă haos. Cu o cunoștință și abordare științifică suficiente, o societate perfect eficientă ar fi putut fi realizată. Niciun surplus, nicio sărăcie, nicio pierdere. Bursele nu s-ar prăbuși și valutele nu ar fluctua. Societatea ar putea fi concepută astfel încât membrii săi s-ar îndrepta la unison către aceleași țeluri sociale, la fel cum ar mărșălui spre victorie într-un război.

Hayek a declarat răspicat că erudiția constructiviștilor a explorat irealizabilul. Nu este posibilă planificarea dinamicii zilei de mâine bazată pe ziua de ieri; predicțiile ar putea fi posibile dar cunoașterea nu. Este imposibil deoarece oamenii și circumstanțele sunt în dezordine. Chiar și lucrurile mărunte, precum prețul de ieri al pâinii, nu oferă cunoașterea prețului de mâine sau cine ar fi dispus să plătească. Prețul pâinii ar putea crește până la cer datorită deficitului, sau o persoană ar putea aprecia franzela în mod diferit. Folosirea zilei de ieri pentru a o construi pe cea de mâine este împotriva unei doctrine fundamentale a acțiunii umane: principiul schimbării inevitabile. Ființele umane sunt în mod fundamental diferite de obiectele fizice examinate de științele solide. Un om de știință poate învăța tot ce are nevoie să știe despre comportamentul unui obiect, iar informația nu s-ar schimba în timp. Dar ființele umane acționează pe baza factorilor psihologici și a motivațiilor ascunse, de multe ori ascunse chiar și față de ele însele. Societatea nu constă în obiecte care pot fi categorisite cu grijă și care pot fi făcute să se supună legilor științei. Societatea constă în indivizi impredictibili care reacționează la circumstanțe în schimbare.

În Human Action, Mises a comentat că “Acțiunile umane determină schimbare. Cât timp există acțiune umană nu este nicio stabilitate, ci doar alterare neîncetată […] Prețurile pieței sunt fapte istorice care exprimă un stadiu al afacerilor care a prevalat la un moment definit al ireversibilului proces istoric […] În imaginarul – și, desigur irealizabilul – stadiu al rigidității și stabilității nu există schimbări care pot fi măsurate. În lumea actuală a schimbării permanente nu există puncte fixe […]”.

Concluzii

Prin intermediul muncii lui Hayek și Mises, două concepte apropiate apar iar și iar: individualismul metodologic și ordinea spontană. Cele două concepte reprezintă o parte esențială a energiei care formează structura criptovalutei. Ele explică de asemenea și de ce explozia libertății adusă de crypto a fost atât de neașteptată. Ea a izvorât din indivizi și din libertatea de acțiune.

Criptovaluta se aseamănă cu teoria pistolarului singuratic. Istoria se împiedică într-o cale destul de stabilă, dar totuși nesalutară. Apoi un pistolar singuratic apare de nicăieri și îl împușcă pe arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, sau pe vreo altă figură de marcă. În cazul lui Franz, asasinarea a fost scânteia primului Război Mondial. Istoria s-a schimbat pentru totdeauna.

Lumea centralizată financiar s-a poticnit pe o cale până când crypto a apărut de nicăieri și a asasinat sistemul bancar. Istoria economiei s-a schimbat pentru totdeauna, și nu mai poate fi ca înainte. Dar, pentru a înțelege puterea și potențialul crypto, este necesar un sens mai clar al ordinii spontane. Modelul libertății bazat pe piața liberă și instituțiile de care are nevoie depind de ea.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele treizeci și cinci de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

3
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...