Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Crypto poate crea sistemul politic perfect (CAP. 8.6)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_8.6

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a șasea din capitolul 8 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXXVII-lea: Crypto poate crea sistemul politic perfect

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a III-a: Descentralizare
Capitolul 8: Descentralizare
de Wendy McElroy

Anarhiștii […] nu lucrează pentru un statut social perfect, ci pentru un sistem politic perfect. Un statut social perfect este […] în totalitate nepângărit de păcate sau de infracțiuni, sau de prostii; un sistem politic perfect este pur și simplu un sistem în care se observă justiția, în care nu se pedepsește nimic în afara infracțiunii și în care nimeni nu face uz de forță cu excepția invadatorului.

– Victor Yarros, anarhist american, avocat, autor

 

Societatea perfectă este încastrată în instituții create de indivizi, prin intermediul cărora funcționează. Același lucru este valabil la o societate distopică. De aceea, analiza instituțională este esențială în înțelegerea modului în care lucrează libertatea și totalitarismul. Una dintre instituții este criptovaluta, care influențează profund alte instituții ale societății, și care trece dincolo de cele financiare.

Ce este o instituție?

Dicționarul Random House definește o instituție ca “un tipar de comportament sau de relații bine stabilit și structurat care este acceptat ca o parte fundamentală a unei culturi, cum ar fi căsătoria”, mersul la vot sau falimentul. O instituție constă în orice mecanism stabil și larg acceptat pentru obținerea scopurilor în cadrul societății. Termenul se aplică unor concepte dintr-o gamă largă și complexă, cum ar fi “familia”, “piața liberă”, “dreptul comun”, “religia” și “statul”.

Totuși, nu toate instituțiile sunt compatibile, deoarece unele urmăresc țeluri antitetice; piața liberă crypto și sistemul bancar central sunt un exemplu în contrast. Crypto este o împuternicire spontană și descentralizată a indivizilor; sistemul bancar este o expresie a controlului guvernamental planificată central și unificată. Ca o chestiune practică, o societate conține deseori cele două instituții cu dificultate în paralel, dar scopurile lor antagonice conduc la un conflict inevitabil. Guvernul va încerca să reglementeze sau să interzică piața liberă crypto, deoarece altfel piața liberă va face ceea ce are de făcut atunci când este nestigherită: triumfă.

Societatea modernă este o zonă de război politic: războiul culturii, războiul rasist, presa transformată în armă, lupta claselor împotriva a 1%, războiul drogurilor, un război pentru democrație, poliție militarizată, noul Război Rece, un război împotriva terorismului… Una dintre bătălii prezintă o tematică comună tuturor celorlalte. Este o luptă împotriva structurii și țelurilor instituțiilor rivale. Fiecare conflict social implică o ciocnire a instituțiilor care exprimă ideologii diferite, inclusiv criptovaluta. Creată de anarhiști prin intermediul tehnologiei de vârf, ea se războiește cu dorința guvernului de a o reglementa și de a o stăpâni. Tehnologie versus guvern. Libertate versus control.

Vorbind la modul general, există două tipuri de instituții: spontane și concepute. Un exemplu de instituție spontană este familia. În cultura Occidentală, cel puțin, nimeni nu poate predetermina cine se va căsători și va avea copii; aceste decizii sunt lăsate indivizilor implicați. Toate instituțiile spontane și nonviolente exprimă libertatea în modul lor de funcționare. În contrast, un exemplu de instituție concepută este sistemul de școală publică, creat de autorități și experți care impun propria viziune copiilor, pe cheltuiala plătitorului de taxe.

Totuși, nu toate sistemele concepute sunt și egale, iar unele pot fi de asemenea și vehicule ale libertății. Acestea sunt sistemele pieței libere concepute în mod voluntar, cum ar fi o uzină de mașini sau o fabrică de conserve de ton. Fabricile pot impune reguli rigide, deoarece realizarea unui produs specific o cere, dar toți care “se supun” o fac în mod voit și pentru propriul interes, care de obicei are forma unui stat de plată. Întrebarea cheie pentru o instituție concepută este dacă e silită sau voluntară. Toate instituțiile care obligă exprimă guvernul sau violența în modul în care funcționează. Toți cei care “se supun” o fac fără a avea posibilitatea de a spune “nu”.

Piața liberă crypto este concepută la un înalt nivel și este complet voluntară. Băncile centrale poate că oferă o palidă încercare de voluntariat – de exemplu, oamenii nu sunt forțați să devină clienți – dar întreaga economie este reglementată într-o manieră în care se interzic alternativele care refuză să acționeze ca brațe ale guvernului. Aceleași argumente se folosesc și împotriva lor precum și împotriva crypto. Despre instituțiile financiare ale pieței libere se spune că sunt manevre ale evazioniștilor și a altor așa-ziși infractori, cum ar fi traficanții de droguri. Adevărata motivație a suprimării este nespusă: instituțiile financiare alternative amenință monopolul guvernului asupra banilor și comerțului. Și astfel, violența instituționalizată – adică aplicarea legii – este folosită împotriva competiției; este justificată ca fiind o protecție împotriva infracțiunii ocazionale și împotriva judecății slabe a indivizilor care sunt lăsați să decidă pentru ei înșiși.

Ce este analiza instituțională?

Analiza instituțională examinează dinamicile prin care instituțiile societății exprimă și definesc legile, obiceiurile și cultura. Ea întreabă: Care este scopul unei instituții, care sunt regulile după care funcționează, ce impact are?

Instituțiile paralele care pretind că servesc aceluiași scop sunt deseori comparate prin intermediul unui proces numit “analiză instituțională comparativă”. Un exemplu este compararea modului în care Rezerva Federală creează monedă față de un sistem alternativ, cum ar fi criptovaluta. Un punct bun de start pentru analiză constă în presupunerile rivale pe care se bazează o instituție concepută central și o piață liberă. Primul sistem folosește reprezentări matematice, precedentul istoric și manipularea pieței pentru a produce monedă, deoarece el crede că economia poate fi proiectată științific de autorități și experți. Al doilea sistem realizează că ființele umane sunt supuse greșelii, sunt conduse de preferințe fluide, de interes propriu și de alți factori care nu pot fi preziși, ci doar analizați în retrospectivă. Sistemul bancar central se bazează pe modele matematice, care pot fi aranjate sau false, și pe autoritatea centrală, care poate minți sau greși grav. Alternativele de pe piața liberă se sprijină pe comportamentul uman care are parte rapid de feedback-ul consecințelor, și care poate fi nechibzuit, dar nu fals.

Analiza comparativă privește structurile și procedurile instituțiilor aflate în competiție, care vor determina ce produc acestea. Ea nu ia în considerare motivațiile. Cu alte cuvinte, cât timp sunt urmate procedurile specifice, motivațiile sunt irelevante. Un muncitor la o fabrică de halate poate ar vrea să producă rochii de nuntă. Totuși, cât timp urmează regulile locului de muncă, rezultatul va fi un halat. Un ofițer de poliție ar putea crede în modelul lui Murray Rothbard de justiție anarhistă a pieței libere, dar cât timp urmează procedura polițienească, el va aplica legile care pedepsesc comportamentul pașnic. Doar prin încălcarea regulilor își pot obține țelurile personale creatorul de halate și polițistul.

Analiza comparativă ia de asemenea în considerare impactul diferit al instituțiilor paralele. De exemplu, ceea ce pare a fi natura “haotică” a instituțiilor spontane oferă un beneficiu imens societății – inovația, care nu poate fi concepută în mod centralizat. Centrul său de putere este abilitatea oamenilor creativi de a se adapta la circumstanțele schimbătoare. Adaptarea poate fi rapidă ca fulgerul, ca în cazul crypto, și cei care se adaptează cu succes sunt răsplătiți pe măsură de norocul primului sosit. Totuși, și cei care sosesc mai târziu sunt răsplătiți, deoarece inovația va supraviețui doar dacă oferă valoare.

În anul 300 î.e.n., filosoful taoist chinez Chuang-Tzu a scris că “s-a întâmplat ca umanitatea să fie lăsată în voia sorții; nu s-a întâmplat niciodată o guvernare cu succes a umanității. Ordinea bună rezultă spontan când lucrurile sunt lăsate în voia sorții”.

În contrast, instituțiile proiectate central sufocă inovația deoarece structurile și procedurile lor rezistă la toate feedback-urile, greșelile lor sunt încastrate și protejate. Instituțiile servesc intereselor clasei de elită, nu indivizilor sau societății.

Efectul instituțional de undă al pieței libere crypto

Efectul crypto asupra instituțiilor financiare autorizate este binecunoscut. Dar o ușă atât de mare către libertate nu doar că se întredeschide; ea rupe toate țâțânile și cutremură alte instituții ale societății. Să trecem câteva în revistă:

Politica externă. Hrana este deseori folosită ca o armă a politicii externe. Un articol recent din Free Thought Project (n.r. Proiectul gândirii libere) descrie felul în care Blockchain-ul evită transformarea hranei într-o armă: “Revoluționara tehnologie Blockchain ajută victimele dezastrelor și îi hrănește pe cei înfometați fără a apela la guven”. Crypto permite națiunilor și indivizilor nevoiași să evite sancțiunile economice impuse asupra lor de către putere. El face să fie mai dificil de realizat înfometarea oamenilor pentru avantaje politice.

Politica internă. Când guvernul Venezuelei a devalorizat Bolivarul prin eliminarea a trei zerouri, cetățenii s-au îmbulzit la alternativa pieței libere, Bitcoin, cu care erau deja familiari. Crypto ajută afacerile; salvează vieți; poate răsturna guvernele.

Controlul social al “Viciului”. “Operațiunea Chokepoint” (n.r. punct de șoc) a fost o politică bancară din era Obama care a atacat afacerile despre care se spunea că ar fi nedorite, dar legale, cum este vânzarea de marijuana în scopuri medicale. Sistemul bancar a închis conturi, a anulat cărți de credit și a refuzat clienților ticăloși toate serviciile. Practica este reluată. Băncile sunt chitite pe magazinele de marijuana, pe cei care muncesc în industria sexului (legal sau nu) și pe afacerile cu arme. În număr tot mai mare, acești comercianți se îndreaptă spre crypto pentru a-și susține traiul.

Protejarea liberei exprimări. După ce a lansat în circulație documente care au făcut de rușine guvernele, Wikileaks s-a confruntat cu un blocaj bancar care i-a distrus accesul la donații, care erau vitale. Wikileaks a deschis donațiile în Bitcoin, iar banii au început să curgă. Cenzura a fost evitată.

Cursul liber al informației. Investigațiile penale ale proprietății intelectuale (PI) se bazează de obicei pe urmărirea banilor și pe descoperirea individului de la capătul firului. În condițiile în care crypto este aproape ceva anonim, această strategie este devastată. Pentru cei care resping validitatea PI, așa cum o fac și eu, acest lucru este un “bine” extraordinar pentru fluxul global al informației.

Politica imigrării. Imigrarea și migrarea temporară se sprijină deseori pe posibilitatea de a trimite bani acasă. Dar migranții de multe ori nu au acces la serviciile bancare sau plătesc comisioane uriașe pentru asta, iar familiile lor așteaptă zile la rând transferurile. Trump a amenințat că va tăia stimulentul de migrare prin închiderea canalelor de transfer. Rapide și ieftine, transferurile crypto vor fi incredibil de greu de controlat.

Monopolul avocaților și curților. Contractele smart sunt înțelegeri legale care folosesc software pentru a se executa automat. Contractele smart sunt pe cale de a deveni omniprezente, de la afaceri imobiliare la revendicarea asigurărilor, fapt ce reduce drastic nevoia de avocați.

Autonomia familiei. Taxele de moștenire sunt câinoase deoarece ele sunt o dublă taxare; averea familiei, care a fost taxată deja, este jefuită din nou de guverne. Crypto poate separa în mod invizibil activele între cei dragi.

Concluzii

Toate cele de mai sus reprezintă o degustare pasivă a modului profund în care criptovalutele redefinesc instituțiile societății.

Totuși, pentru a înțelege scopul revoluției instituționale, este necesară concentrarea mai intensă pe contrastul dintre două instituții umane fundamentale. În munca sa perfectă, sociologul german Franz Oppenheimer a identificat una dintre ele în cartea The State (1914) – n.r. Statul. Cealaltă este Societatea.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele treizeci și șapte de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

1
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...