Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – A fost Satoshi un liberalist și un anarhist? (CAP. 2.4)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_2.4
A fost Satoshi un liberalist şi un anarhist?

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a patra din capitolul 2 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al VIII-lea: A fost Satoshi un liberalist şi un anarhist? (Cap. 2.4)

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea I: Problema încrederii în intermediari
Capitolul 2: Teoria monetară
de Wendy McElroy

Am lucrat la un nou sistem financiar, care este în întregime peer-to-peer, fără niciun terţ în care să trebuiască să avem încredere. […] Avem foarte, foarte multă nevoie de un asemenea sistem, dar în felul în care înţeleg eu, propunerile voastre nu par să poată scala atât cât trebuie. Pentru a avea valoare, monedele digitale rezultate din Proof of Work trebuie să fie transferate într-o reţea vastă – cum ar fi de exemplu o reţea de partajare de fişiere de genul bittorrent. Pentru a detecta şi preveni dubla cheltuire într-un timp cât mai scurt, cineva va trebui să aibă acces la trecutul monedelor implicate într-o tranzacţie, ceea ce înseamnă în linii mari că fiecare participant ar trebui să deţină partea cea mai mare din tranzacţiile din trecut, sau cea mai mare parte a tranzacţiilor efectuate recent. Dacă sute de milioane de oameni vor efectua tranzacţii, va fi necesară o lărgime de bandă destul de mare…”

Satoshi Nakamoto

 

Pe 31 octombrie 2008, Satoshi Nakamoto a publicat pe lista de email adresată criptografilor white paper-ul intitulat “Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”. El a descris motivul din spatele Bitcoin şi design-ul instrumentului de implementare a Bitcoin: Blockchain-ul. White paper-ul a rezolvat de asemenea şi o problemă care a bântuit mult timp criptografia: dubla cheltuire. Explicaţiile sumare ale lui Satoshi constituie documentul definitoriu al secolului nostru.

Cel mai remarcabil lucru este că nimeni nu cunoaşte identitatea lui, sau măcar dacă este vorba de un om sau de un grup de programatori. Este clar că el a programat din dragoste pentru tehnologie, şi nu din dorinţa de celebritate. Şi cum codul a fost open source, nepatentat şi disponibil la scară largă, nu pare că îmbogăţirea ar fi fost un scop. Prin eliminare, motivul politic pare a fi mai probabil. Dar pentru a ajunge la această concluzie este nevoie de o examinare a probelor şi a dedesubturilor Bitcoin.

Să fie blocuri…

Satoshi a început să scrie codul Bitcoin în 2007. Când a publicat în 2008 white paper-ul pe lista de email a criptografilor, acesta a ajuns şi pe site-ul pe care l-a creat, numit bitcoin.org – ambele variante sunt disponibile şi în ziua de astăzi.

Lista de email era alcătuită din experţi în matematică, statistică şi criptografie, care imediat au sărit să spună că Bitcoin nu este ceva viabil. Nu va scala, au spus aceştia; necesită prea multe resurse pentru a funcţiona bine. Mai mult, nodurile “rele” vor controla cea mai mare parte din puterea CPU-urilor reţelei, generând astfel un lanţ mai lung decât cel al nodurilor “oneste”; cu alte cuvinte, atacatorii ar putea controla Blockchain-ul. Răspunsurile politicoase şi pline de răbdare ale lui Satoshi i-au convins însă că Bitcoin ar putea funcţiona.

Dezvoltarea a urmat rapid. Printre caracteristicile importante s-au numărat:

  • 3 ianuarie 2009 – este minat primul bloc, numit si blocul geneză.
  • 9 ianuarie 2009 – versiunea 0.1 a softului Bitcoin este lansată pe Sourceforge.
  • 12 ianuarie 2009 – are loc prima tranzacţie cu Bitcoin din istorie.
  • 5 octombrie 2009 – se stabileşte o rată de schimb de 1.309.03 BTC la 1$.
  • 12 octombrie 2009 – este înregistrat canalul #bitcoin-dev, adresat comunităţilor de developeri open source.
  • 16 decembrie 2009 – este lansată versiunea 0.2 (n.r. a softului Bitcoin).
  • 6 martie 2010 – dwdollar (n.r. un utilizator cunoscut pe BitcoinTalk sub acest pseudonim) lansează primul exchange de Bitcoin.
  • 22 martie 2010 – are loc prima tranzacţie din lumea reală, când o pizza a fost cumpărată cu 10.000 BTC.
  • 7 iulie 2010 – este lansată versiunea 0.3.
  • 16 octombrie 2010 – se efectuează prima tranzacţie escrow.

La mijlocul anului 2010, Satoshi i-a predat site-ul bitcoin.org lui Gavin Andresen. Andresen spunea că “Am început prin a îi oferi lui Satoshi cod pentru îmbunătăţirea sistemului. În timp, el a ajuns să aibă încredere în judecata mea în ceea ce priveşte codul pe care îl scriam. La un moment dat mi-a adresat o întrebare din scurt, dacă aş fi de acord să îmi posteze adresa de email pe homepage-ul Bitcoin, şi am spus da, neobservând că atunci când a scris adresa mea de email el a şters-o pe a lui. Eram persoana căreia îi scria oricine care voia să afle despre Bitcoin. Satoshi a început să se retragă din poziţia de lider al proiectului, lăsându-mă pe mine…”

În 2010, Satoshi a dispărut.

Analizând probele despre motivaţia politică a lui Satoshi

Au existat multe dezbateri în jurul motivului pentru care Satoshi a conceput Bitcoin, mulţi oameni părând că îşi proiectează propriile-şi motive legate de utilizarea Bitcoin asupra lui Satoshi. Dacă suntem cinstiţi, programatorul a oferit doar nişte indicii legate de o motivaţie politică, fără a spune apăsat acest lucru. Însă pe măsură ce indiciile avansează, devine foarte probabil faptul că Satoshi a fost un liberalist sau un anarhist, sau ambele.

Indiciile despre orientarea politică a lui Satoshi datează încă de la blocul geneză. Acesta conţinea mesajul: “(n.r. ziarul) Times 3 ianuarie 2009 Cancelarul este aproape de a salva băncile pentru a doua oară”. Pe 3 ianuarie 2009 a luat naştere Blockchain-ul. Mesajul reprezenta un titlu din ziarul britanic Times. Dar de ce a ales Satoshi aceste cuvinte?

Unii oameni cred că doar întâmplător au fost alese aceste cuvinte din ediţia din 3 ianuarie a ziarului Times, singurul motiv fiind data (n.r. Satoshi putea demonstra astfel că la acea dată a minat blocul geneză). Ei spun că mesajul ar fi putut fi la fel de bine şi “zece prostituate arestate în Soho”. Această presupunere nu este însă credibilă. Satoshi era un programator meticulous, care a intrat direct în miezul problemei, fără frivolitate sau alte capricii. El lansa o capodoperă de cod şi nu este plauzibil că ar fi pus un mesaj oarecare în blocul geneză.

Mai degrabă, este vorba de altceva. Să ni-l imaginăm pe Satoshi la calculatorul său, pregătindu-se să lanseze primul bloc, ca pe un fir de praf în vânt. El îi ştie puterea şi vrea ca oamenii să îi cunoască scopul. Tocmai a citit ziarul de dimineaţă, care este ca de obicei, plin de ştiri financiare depravate despre elitele care acţionează pentru propriile beneficii. Aha, iată un fragment perfect, despre două agenţii responsabile de înjosirea economică a omului obişnuit: guvernul şi băncile. Opt cuvinte care cuprind înţelegerea secretă dintre acestea. Satoshi tastează cu grijă “Cancelarul este aproape de a salva băncile pentru a doua oară”, şi încorporează textul într-un mesaj trimis întregii lumi. Intenţiile sunt împotriva cancelarului, împotriva băncilor, împotriva planurilor de salvare. Moneda digitală şi sistemul la care a fost ataşat mesajul reprezintă antidotul pentru corupţia guvernelor şi băncilor. De la primele cuvinte rostite de Bitcoin, puterea a revenit oamenilor.

Unul din motivele importante pentru care continuă dezbaterile asupra intenţiilor politice ale lui Satoshi este acela că white paper-ul său este neutru din punct de vedere politic. Spune chiar şi că un sistem al instituţiilor financiare bazat pe încrederea în intermediari “funcţionează destul de bine pentru majoritatea tranzacţiilor”. Documentul conţie doar obiecţii practice referitoare la sistemul bancar existent; de exemplu, reversabilitatea tranzacţiilor şi inevitabilitatea fraudelor, care conduc la costuri mari. Pe scurt, white paper-ul nu arată ca un manifest politic. Şi nici nu ar trebui.

Un white paper este ceva tehnic. Este vorba de idei sau experimente explicate în mod autorizat, şi de rezultatele sau concluziile prezentate unor experţi în domeniu. Scopul documentului este de a explica un concept, de a rezolva o problemă sau de a prezenta o descoperire. Credinţele şi politica nu sunt subiecte adecvate pentru un white paper; dacă ele sunt totuşi incluse, documentul s-ar numi “gray paper” (n.r. “white paper” se traduce în limba română prin “hârtie albă”, iar “grey paper” – prin “hârtie gri”) şi probabil că ar fi respins. Scopul nu este acela de a exprima opinia autorului, ci mai degrabă de a obţine reacţii din partea altora.

Lista unde Satoshi a postat white paper-ul era formată din experţi în matematică, statistică şi criptografie, care doreau să afle aspectele tehnice, nu politica din jurul lor. Mai mult, membrii din grupul criptografic de email aveau viziuni politice diferite, şi ar fi fost un obstacol dacă punctul de vedere politic împărtăşit nu ar fi fost agreat de aceştia. Şi nu era nici momentul, nici locul de a discuta despre politică.

Totuşi, white paper-ul conţine o referinţă politică indirectă. Prima referinţă din bibliografie are legătură cu propunerea din 1998 numită b-money, care a fost dezvoltată de către cypherpunk-ul Wei Dai. Satoshi a schimbat câteva emailuri cu acesta.  Propunerea b-money începe cu “Sunt fascinat de crypto-anarhia lui Tim May. Spre diferenţă de comunităţile tradiţionale asociate cu termenul “anarhie”, într-o crypto-anarhie guvernul nu este distrus temporar, ci este interzis permanent şi considerat permanent ca fiind nenecesar. Este o comunitate în care nu se regăseşte ameninţarea cu violenţa, deoarece violenţa este imposibilă, iar violenţa este imposibilă datorită faptului că participanţii nu pot fi corelaţi cu numele lor adevărate sau cu locaţiile fizice în care trăiesc”.

Pentru a evalua mai departe motivele pentru care Satoshi a creat Bitcoin, trebuie să îi ascultăm vocea în locurile în care oamenii erau invitaţi să îşi exprime viziunea politică şi este necesar să îi analizăm preferinţele politice. Aceste locuri cuprind caracteristicile încorporate în Bitcoin, postările lui Satoshi pe forumuri şi asocierile personale ale acestuia.

Caracteristicile Bitcoin exprimă în mod direct sentimentele liberale şi anarhice:

  • Descentralizare: “O versiune de bani electronici complet peer-to-peer care va permite plățile online directe între părți, fără a mai apela la o instituție financiară”. Bitcoin funcționează fără conducători, fără o putere centrală, puterea constând în indivizi.
  • Anonimitate: “Ca firewall suplimentar, va fi utilizată o nouă pereche de chei pentru fiecare tranzacție, astfel încât să nu existe un singur deținător”. Bitcoin este pseudo-anonim. Deși nu oferă o anonimitate perfectă, este mult mai eficient față de alte forme de plată online, care se bazează pe încrederea în terți.
  • Orientare spre capitalism: White paper-ul dezvăluie avantajele Bitcoin pentru comerț și pentru comercianți – un sistem de plată independent de corporații. Transferul peer-to-peer este o expresie pură a pieței libere, fără niciun fel de intervenție.
  • Anti-guvern: Chiar dacă nu se specifică nimic despre guvern în white paper, Bitcoin uzurpă o funcție vitală a guvernului, care a fost puternic coruptă și utilizată greșit. Poate că este mai bine că Satoshi nu a menționat nimic despre guvern când a discutat despre un subiect considerat a fi în aria de operare a acestuia.
  • Anti-banking: Întregul scop al Bitcoin îl reprezintă “pățile online […] fără a apela la o instituție financiară”. Băncile devin irelevante.
  • Anti-inflaţie:. “Odată ce a intrat în circulație un număr predeterminat de monede, se poate stimula tranziția în totalitate spre comisioanele de tranzacționare, putând beneficia de lipsa inflației”.

Anarhismul economic a fost explicat anterior.

Și aceasta este o opinie generală. Un articol din CoinJournal, intitulat “Op-Ed: Satoshi Nakamoto is Clearly an Anarchist” (n.r. Este evident că Satoshi Nakamoto este un anarhist), aduce în discuție o prezentare din 2014 a lui Daniel Krawisz în care era descris Institutul Satoshi Nakamoto. Krawisz spunea atunci: “Cineva care promovează Bitcoin care nu este un anarhist, este un crypto-anarhist, întrucât este indubitabil că Bitcoin reprezintă anarhismul”.

Postările lui Satoshi de pe forum reprezintă alte dovezi ale viziunii lui politice. Remarcile sunt împotriva băncilor, critice la adresa guvernului, dar în paralel se înțelegea și orientarea Bitcoin spre liberaliști:

  • Anti-banking: “Trebuie să avem încredere când băncile păstrează banii și când îi transferă electronic, dar ele oferă împrumuturi pe timp de criză, deși dețin doar o fracțiune de rezervă”.
  • Anti-guvern: “Da, (n.r. […] nu vom găsi prin criptografie o soluție la problemele politice), dar putem câștiga o bătălie importantă și putem obține o zonă de libertate pentru câțiva ani. Guvernele sunt bune când e vorba de tăieri de capete în rețelele controlate central, ca Napster, dar se pare că rețelele complet p2p, cum sunt Gnutella și TOR, rezistă”.
  • Orientare spre liberalism: “(n.r Bitcoin este) foarte atractiv pentru liberaliști, dacă îl putem explica cum trebuie. Totuși, mă descurc mai bine la cod decât la cuvinte”.

În final, asocierile personale ale lui Satoshi indică de asemenea orientarea politică a acestuia. În primul și primul rând, este vorba de Hal Finney. Un developer al PGP Corporation, Finney a fost primul destinatar al unei tranzacții cu Bitcoin, când Satoshi i-a trimis o plată la data de 12 ianuarie 2009. Evident, Finney a lucrat aproape de Satoshi, ceea ce face ca punctul său de vedere politic să fie de interes. La începutul anilor 1990, Finney a contribuit în mod regulat la lista de email a grupului de cypherpunks. El spune că “Natural, în societatea de astăzi, când puterea este distribuită disproporţionat, astfel de idei reprezintă o ameninţare la adresa organizaţiilor. Balansarea puterii ar însemna o pierdere a puterii pentru ei. Aşa că nicio instituţie nu va alege şi nu va lăuda ideea lui Chaum. Activitatea va începe de la rădăcină, oamenii vor învăţa mai întâi câtă putere ar putea avea, apoi o vor cere”.

În mod simbolic, Satoshi a postat în white paper un link către site-ul Fundaţiei P2P, probabil şi din cauză că el însuşi era membru. În 2014, când pe prima pagină din Newsweek scria că a fost “deconspirat” Dorian S. Nakamoto din Temple City, ca fiind inventatorul Bitcoin, adevăratul Satoshi a scris 4 cuvinte pe pagina Fundaţiei P2P: Nu sunt Dorian Nakamoto”. Fundaţia a confirmat că white paper-ul a fost postat de pe aceeaşi adresă de email, dar multă lume crede că acest cont a fost spart de hackeri.

Cartea lui Nathaniel Popper “Digital Gold: Bitcoin and the Inside Story of the Misfits and Millionaires Trying to Reinvent Money” descrie călătoria lui Martti Malmi spre Bitcoin.

“Un student de la Universitatea Tehnologică din Helsinki, Martti, a scris plin de entuziasm despre Bitcoin pe anti-state.org, un forum dedicat posibilităţii unei societăţi anarhice, organizată doar de către piaţă. Sub pseudonimul Trickster, Martti a descris succint ideea din spatele Bitcoin şi a solicitat opinii.

Când a ajuns la Satoshi, Martti a inclus linkul către postarea sa. “Ce părere ai?”, l-a întrebat pe Satoshi. “Îmi place foarte mult gândul despre un lucru practic care ne poate apropia cu adevărat de libertate în această viaţă 😊”.

“Ai înţeles exact ce este Bitcoin”, a răspuns Satoshi.

Satoshi a realizat de asemenea şi cât de revoluţionar va fi sistemul său. Aceasta reiese din răspunsul adresat către WikiLeaks când organizaţia a permis donaţiile cu Bitcoin, pentru a evita embargoul bancar. Bitcoin a fost propulsat însă la un nou nivel de popularitate. Satoshi scria că “Ar fi fost frumos să atragem atenția, însă într-un alt context. WikiLeaks a lovit în cuibul de viespi, iar acum roiul se îndreaptă către noi”. El a făcut un apel la Wikileaks pentru a nu atrage atenţia asupra Bitcoin, deoarece proiectul său era suficient de tânăr pentru a putea fi distrus de guvern. Într-adevăr, decizia lui Satoshi de a rămâne anonim certifică faptul că înţelegea puterea Bitcoin şi pericolul care-l însoţea; pericolul consta în guvern, care i-a persecutat pe creatorii anteriori de bani digitali, considerând că spălau bani.

Argumentele de mai sus nu demonstrează clar că Satoshi a fost un liberalist sau un anarhist, dar se apropie de acest scenariu. Este mai plauzibil să-l numim “liberalist” decât să negăm acest fapt.

Mai departe, white paper-ul s-a susţinut de unul singur.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele opt fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

 Sursa – News.Bitcoin.com

10
HeartHeart
2
WowWow
0
HahaHaha
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...