Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Veşti proaste: guvernul ia în serios criptovalutele (CAP 3.2)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_3.2
Veşti proaste: guvernul ia în serios criptovalutele

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a doua din capitolul 3 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XI-lea: Veşti proaste: guvernul ia în serios criptovalutele

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea I: Problema încrederii în intermediari
Capitolul 3: Tentativa de a-l desfiinţa pe Satoshi
de Wendy McElroy

 

Veşti proaste: guvernul ia în serios criptovalutele (Cap. 3.2)

O nouă problemă legală a apărut la orizont. Pe 28 noiembrie, Legea 1241 a fost analizată de Congresul american. Indiferent dacă va fi aprobată sau nu, legea exprimă direcția guvernului, al cărui interes față de criptovalute crește în mod agresiv.

Secțiunea 13 a “Actului de combatere a spălării banilor, a finanțării actelor de terorism și a falsificării” dorește să îndrepte Secțiunea 5312, care conține anumite definiții și metodologia de aplicare a acestora. Mai precis, în loc de “valute digitale” va apărea “instrumente monetare” și sintagma “orice casă de schimb valutar a monedelor digitale” va fi înlocuită cu “instituție financiară”. Celelalte secțiuni sunt de asemenea importante, întrucât redefinirea valutelor digitale intră sub jurisdicția acestora.

Unii se bucură, crezând că reglementarea e un semn pentru intrarea criptovalutelor în “mainstream”. Alții dau din umeri, fiind de părere că, în fond, Bitcoin nu poate fi controlat de către autorități. Și probabil au dreptate… în fond. Totuși, pe termen scurt, pot fi distruse vieți. Și noi toți avem o viață scurtă.

Abordarea prudentă nu presupune nici aplauze, nici ignorare. Este o pregătire. Pentru că guvernul vine, și îți vrea banii.

Cea mai simplă soluție este evitarea Statelor Unite. Dar de multe ori, această soluție nu are succes. Și asta pentru că, de exemplu, guvernele de pretutindeni încearcă să interzică, să acapareze sau să controleze industria crypto. Guvernul este decis să își păstreze statutul de intermediar de încredere în ceea ce privește emiterea și reglementarea banilor. “Intrarea în mainstream” face ca utilizarea criptovalutelor să fie mult mai periculoasă pentru cei care pun preț pe intimitate și pe libertate.

Ce este Legea 1241?

“Actul de combatere a spălării banilor, a finanțării actelor de terorism și a falsificării” este o lege împotriva spălării banilor, care reglementează valutele digitale. Multe exchange-uri prietenoase cu clienții, dar și alte afaceri crypto au pierit datorită ostilității guvernului S.U.A. sau datorită puterii acaparate de agențiile federale, cum ar fi Securities and Exchange Commission. Legea 1241 poate fi privită ca un tipar după care va acționa guvernul.

Suma de 10.000$ este cheia. Este cantitatea de bani sau instrumentul monetar care se declară la granițele S.U.A. Este de asemenea un prag la care instituțiile financiare americane completează un raport de tranzacție, datorită căruia guvernul poate sechestra sau confisca fondurile, chiar dacă nu sunt indicii pentru vreo activitate criminală.

Legea 1241 este o extindere drastică a pragului de 10.000$. Guvernului i se ridică la fileu o pârghie puternică de a taxa, confisca și de a revendica autoritatea asupra criptovalutei. Și, când se oprește guvernul vreodată, când poate pune mâna pe niște bani?

Dar ca notă importantă, legea a avut ceva de ascuns. Un bitcoiner atent a observat că ședința Senatului a fost listată pe site-ul oficial pe data de 28, la ora 10 a.m., dar pe pagina de dezbateri a fost afișată abia la ora 6 p.m. în seara anterioară; practic s-au evitat expunerea în presă, protestele și dezmințirile.

Analizarea legii 1241

Secțiunea 1: “Scurt titlu, cuprins”.

Secțiunea 2: “Transportarea sau transbordarea cecurilor în alb la purtător”. Este vorba de revizuirea Secțiunii 5312 a Titlului 31 din Codul Statelor Unite. Toate cecurile care intră în S.U.A. sau care părăsesc țara, care sunt “corelate cu conturi în care se află peste 10.000$” și care nu sunt completate cu o valoare în dolari vor fi “evaluate la peste 10.000$ în vederea raportării”. Suma de 10.000$ reprezintă pragul pentru completarea unui “raport pentru protecția vămilor și a granițelor”.

Secțiunea 3: “Pedepse crescute pentru banii de contrabandă”. Banii de contrabandă înseamnă tăinuirea unei cantități sau a unui instrument monetar în valoare de peste 10.000$ la trecerea graniței. Pedeapsa maximă crește la 10 ani de închisoare; amenzile cresc într-un cuantum nespecificat.

Secțiunea 4: “Secțiunea 1957 cu privire la încălcarea fondurilor amestecate și a tranzacțiilor agregate”. Secțiunea 1957 se referă la “transferul veniturilor din activități infracționale […] fără a necesita demonstrarea” intențiilor criminale. Se vor închide două portițe. 1) Fondurile de 10.000$ în care “banii murdari” au fost amestecați cu “bani curați” vor fi considerate ca fiind 10.000$ murdari. 2) Mai multe tranzacții în valoare de sub 10.000$ care sunt “apropiate din punct de vedere al timpului, al participanților, al naturii tranzacțiilor sau al manierei în care sunt operate” vor fi considerate că depășesc pragul de 10.000$.

Secțiunea 5: “Acuzarea de spălare de bani ca mod de acționare”. Aceasta ar simplifica procesul de acuzare a cuiva de spălare de bani și ar “include conspirațiile de încălcare […] a interdicției aplicate asupra transmiterii de bani fără licență, care sunt privite ca niște instigații la spălarea de bani”.

Secțiunea 6: “Companiile care operează servicii și finanțe ilegale”. Este vorba de afacerile care tranzacționează “venituri ilegale peste granițe”, neînregistrarea fiind infracțiunea în sine; sintagma se schimbă din “nelicențiate” în “ilegale”. Necunoașterea faptului că este necesară înregistrarea nu reprezintă o scuză. Sintagma “companiile care transmit bani” se schimbă cu “companii care furnizează servicii financiare” și sunt incluse “entități […] cum ar fi casierii”, care “nu transmit bani”. Sunt prevăzute creșteri ale penalităților și amenzilor.

Secțiunea 7: “Tăinuirea spălării de bani”. Se aplică “curierilor sau transportatorilor de bani ilegali”. Curtea Supremă a decis că pârâtul poate fi considerat vinovat doar dacă știa că transportul era unul clandestin și care era “motivul transportului”. Aceasta secțiune poate elimina complet sau parțial cele două condiții prin simpla schimbare a cuvintelor.

Secțiunea 8: “Sechestrarea conturilor persoanelor arestate pentru transportul de bani peste granițele internaționale”. Se va institui un sechestru timp de 30 de zile, care poate fi extins dacă există “motive bine întemeiate”.

Secțiunea 9: “Interzicerea spălării de bani prin Hawala (n.r. sistem alternativ de transmitere a banilor, fără implicarea instituțiilor financiare), prin alte sisteme informale de transfer al valorilor, sau tranzacții apropiate ca natură”. Este vorba de redefinirea acuzației de spălare de bani, atunci când sunt implicate “mai multe tranzacții paralele sau interdependente”. Toate vor fi considerate că fac parte “dintr-un singur plan sau aranjament”.

Secțiunea 10: “Reinstituirea autorității de interceptare pentru anumite ofense referitoare la spălarea de bani și la falsificare”. Se înțelege de la sine despre ce este vorba.

Secțiunea 11: “Aplicarea statutului de spălare internațională de bani pentru evaziunea fiscală”. Utilizarea conturilor străine pentru eludarea taxelor va deveni spălare de bani.

Secțiunea 12: “Comportamentul care încurajează falsificarea”. Legea revizuită referitoare la falsificare cuprinde utilizarea noilor tehnologii, “materiale, instrumente sau aparate”.

Secțiunea 13: “Dispozitivele preplătite de acces, cardurile de stocare a valorilor, valutele digitale și alte instrumente similare”. Se revizuiește Secțiunea 5312 cu două aspecte importante.

În primul rând, Secțiunea 5312 menționează în acest moment că: “(2) prin instituție financiară se înțelege […] o bancă comercială sau o companie de încredere”. În această sintagmă se va insera “sau orice casă de schimb valutar al monedelor digitale”. Așa cum observa și CoinDesk, proiectul de lege “clarifică faptul că este inclus orice “emitent, petent sau casier” de valută digitală”.

În al doilea rând, rezumatul oferit de către senatorul Charles Grassley spune că “fondurile stocate în format digital” sunt incluse “în definiția instrumentelor monetare”, fiind subiect al “măsurilor de raportare pentru prevenirea spălării de bani […] dacă suma stocată este mai mare de 10.000$”.

Secțiunea 14: “Citațiile administrative pentru spălarea de bani”. Se extinde valabilitatea citațiilor și se justifică “nedivulgarea ordinelor”.

Secțiunea 15: “Obținerea înregistrărilor de la băncile străine care au corespondenți în S.U.A.”. Secțiunea va “întări instrumentele de anchetă”. De exemplu, băncile străine vor fi somate prin citații să transmită înregistrări referitoare la orice “amendă civilă” și vor fi pedepsite în caz de nesupunere.

Secțiunea 16: “Alocația de plată pentru pericol”. O gamă largă de agenții prin care se aplică legea vor fi plătite pentru pericolele la care se expun.

Secțiunea 17: “Clarificarea situației serviciilor secrete care au autoritatea de a investiga spălarea de bani”. Se extinde autoritatea serviciilor secrete. De exemplu, nu va mai fi necesar ca o instituție financiară anchetată să fie “asigurată federal”.

Secțiunea 18: “Interzicerea tăinuirii de deținere de conturi”. Va deveni infracțiune faptul că o persoană “în cunoștință de cauză, își tăinuiește, falsifică sau denaturează” identitatea sau “deținerea sau controlul de conturi sau active din conturi față de o instituție financiară”.

Secțiunea 19: “Interzicerea tăinuirii provenienței activelor în cadrul tranzacțiilor monetare”. În prezent, o persoană trebuie să fie acuzată de o infracțiune pentru a fi urmărită penal pentru tăinuirea, falsificarea sau denaturarea implicării într-o speță “primară de spălare de bani”. Secțiunea elimină această cerință și permite guvernului să urmărească activele unei entități sau persoane.

Secțiunea 20: “Reguli de concepere”. Se “clarifică faptul că nicio parte din legislație nu este concepută pentru a fi aplicabilă organelor care aplică legea, activităților de protecție sau secrete din S.U.A., sau agențiilor secrete din S.U.A.”.

Concluzii

Adevărata problemă a legislației este că nu respectă niciodată scopul inițial. Consecințele involuntare sunt deseori cele mai puternice.

De exemplu, Legea 1421 stabilește un nou precedent, și nu se știe unde se va ajunge. Oricine va fi acuzat de evitarea taxelor va fi acuzat și de spălarea banilor, chiar dacă nu este nimic ilegal la mijloc.

Avocatul Ballard Spahr declară că:

“Dacă va fi adoptată în această formă, Legea 1241, în mod ironic, va fi ca o ofensă, pe care Congresul nu a permis-o de-a lungul istoriei: să fie considerată spălare de bani – cum ar fi o duzină de evitări ale taxelor, care nu ar implica venituri din activități infracționale – schimbând natura faptelor după capul lor. Cu alte cuvinte, tranzacțiile referitoare la evitarea taxelor, dacă au loc prin traversarea granițelor, vor fi unul și același lucru cu spălarea de bani, chiar dacă veniturile implicate ar fi constituite din bani în întregime legali”.

Pregătiți-vă.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele douăsprezece fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

 

Sursa – News.Bitcoin.com

3
WowWow
1
SadSad
1
HeartHeart
0
HahaHaha
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...