Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Liniște și suflet în timpul Războiului Rece Crypto: evoluția intimității (CAP. 6.3)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_6.3

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a treia din capitolul 6 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXIV-lea: Liniște și suflet în timpul Războiului Rece Crypto: evoluția intimității

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a II-a: Principiul moral al intimității
Capitolul 6: Intimitatea este o premisă a drepturilor omului
de Wendy McElroy

Teribil de riscant este să cazi pe gânduri într-un loc public sau în raza de acțiune a vreunui tele-ecran. Cel mai mic indiciu te poate înfunda. Un tic nervos, o înfățișare inconștientă de anxietate, obiceiul de a șopti pentru tine însuți – orice duce cu gândul la ceva anormal sau la ceva ascuns, în orice caz, ar arbora o expresie nepotrivită pe față (de exemplu, să ai o mutră neîncrezătoare când se anunță o victorie) este un delict și se pedepsește. Există și un cuvânt pentru asta în Nou-vorbă: crimă-chip.

– George Orwell, 1984

Criptografia și sora mai mică, criptovaluta, sunt antidotul pentru Oceania – societatea distopică descrisă în romanul 1984 al lui George Orwell. Cultura Orwelliană este concepută pentru eliminarea intimității, astfel încât nonconformismul și disidența să fie imposibile. În timpul distrugerii spirituale a cetățenilor, Oceania le neagă individualitatea și umanitatea.

Criptografia redă oamenilor puterea asupra intimității. Prin intimitate, ei își pot atinge potențialul uman.

Intimitatea este atacată din motive similare cazului din Oceania. Fără intimitate, disidența politică și socială devine dificil de exprimat, dacă nu chiar imposibil – situație care este convenabilă guvernului. Supravegherea totală este piatra de temelie a controlului social total. Regimurile totalitariste se bazează pe poliție secretă, supraveghere, servilism indus, turnători, dar și cantități impresionante de date, toate pentru a-și putea susține autoritatea. Provocarea nu constă doar în a-i face pe oameni să se supună, ci și în crearea unui mediu care în primul rând să descurajeze emergența disidenței; sunt preferate metodele mai puțin violente deoarece acestea stârnesc mai puține reacții. Un efect secundar al acestei represiuni îl reprezintă distrugerea gândurilor și a sentimentelor, fapt care îi dezbracă pe oameni de umanitate.

Guvernul are nevoie să câștige Războiul Rece al intimității; abilitatea sa de a comanda depinde de acest lucru. Criptovaluta este o țintă specială, deoarece ea amenință sistemul bancar central și banii fiat, aceștia fiind stâlpii de sprijin ai celor de sus. Guvernul începe să realizeze că ar putea face pași greșiți și ar putea pierde lupta cu criptografia. Mulți cred că asta s-a petrecut deja.

Strategiile Războiului Rece Crypto

O strategie des folosită de guvern este aceea de a anunța victoria, chiar dacă nu există vreo dovadă în acest sens. Intimitatea este moartă și îngropată, spune guvernul. Însă afirmația este bizară. Dacă intimitatea este moartă, de ce alocă autoritățile mai multe resurse și de ce emit atâtea legi care să asigure că nimeni nu comite în taină vreo infracțiune (prin “infracțiune” se înțelege “o faptă pașnică dar neagreată de guvern”)? Constrângerile și întăririle constante spun că bătălia crâncenă pentru intimitate nu s-a încheiat.

Altă strategie a guvernului este de a pasa vina atunci când greșește; găsește un țap ispășitor. În războiul crypto, tehnologia este acuzată pentru inevitabila devastare a intimității. Chiar și criticii supravegherii tind să arate cu degetul înspre tehnologie, ca și cum aceasta ar distruge intimitatea. În articolul “Big brother  is Watching” (n.r. Big brother stă la pândă), activistul pentru drepturile civile Tom Head susține că “pe măsură ce tehnologia se îmbunătățește, intimitatea, așa cum o știm noi, se va evapora inevitabil; tot ce putem face este să sperăm că vom avea puterea de a îi urmări pe urmăritori”.

Intimitatea, așa cum este ea cunoscută, ar putea fi deja distrusă; tehnologiile puternice sunt utilizate atât pentru a spiona, cât și pentru a conserva date. Dar, la fel cum practicarea liberei exprimări evoluează într-o reacție la adresa tehnologiei, practicarea intimității se transformă și ea. Și această metamorfoză nu înseamnă moarte. Forma viitorului intimității depinde de doi factori: o schimbare a tabieturilor sociale și utilizarea tehnologiei pentru apărarea față de tehnologia care este folosită ca armă.

Evoluția obiceiurilor sociale este pe cale să aibă loc, după cum dezvăluie cultura pop. Luăm ca exemplu hitul “NO” (n.r. Nu) al lui Meghan Trainor, ales câștigător la gala premiilor Grammy din 2016. Jeffrey Tucker, fondatorul Conferinței Criptovalutelor (n.r. CryptoCurrency Conference), a elaborat semnificația versurilor. El a scris că “Eticheta partajării informației în era rețelelor sociale s-a schimbat dramatic în ultima decadă. Poate ați observat. Majoritatea celor sub 30 de ani sunt foarte precauți când vine vorba de a-și spune numele complet în fața străinilor. De ce? Din câteva date personale – numele complet, angajatorul, orașul de reședință – oricine poate afla mai mult decât trebuie, și poate obține acces și la aplicațiile de mesagerie. Din acest motiv, în cele mai multe situații se apelează doar la prenume. Acesta este un bun exemplu, care ilustrează cum moravurile noastre sociale se adaptează la schimbările tehnologice”.

Head greșește când afirmă că “[…] tot ce putem face este să sperăm că vom avea puterea de a îi urmări pe urmăritori”. Se poate face mult mai mult. Oamenii nu sunt definiți în funcție de relația pasivă sau de reacția la adresa guvernului. Prin natura lor, oamenii nu sunt făcuți să urmărească, ci să execute. Este important să fii cu ochii pe ce face guvernul, dar este mult mai importantă conceperea unor tactici și tehnologii care să facă astfel încât guvernul să nu mai aibă nicio putere asupra vieților oamenilor.

Mai mult, tehnologia nu trebuie blamată pentru condițiile sociale. Tehnologia cu greu poate fi considerată instrument. Referitor la perimarea intimității, ea nu poate fi responsabilă mai mult decât sunt armele care declară război. Guvernul este cel care trebuie blamat, pentru modul în care se folosește de tehnologie. (Desigur, unele îndeletniciri pot fi invazive, dar în general este nevoie de o formă de consimțământ, iar oamenii pot refuza astfel de asocieri). Însă reprofilarea blamului asupra tehnologiei este o manevră inteligentă a guvernului, pentru că le distrage atenția oamenilor de la cei care le încalcă drepturile în realitate. El (n.r. guvernul) le insuflă oamenilor neputința sau ambiguitatea paralizantă în fața invaziei inevitabile a unei forțe teribil de distructive, dar care oferă și beneficii. El asmute tehnologia împotriva intimității, iar oamenii își pierd încrederea în singura și cea mai bună șansă a lor de a se proteja de brațul cel lung al guvernului.

Nu. Tehnologia nu trebuie acuzată; ca instrument, ea este o parte esențială a rezolvării oricărei probleme. Intimitatea nu este moartă; ea evoluează. Iar oamenii ar trebui să-și construiască singuri viitorul, în loc să-i “urmărească pe urmăritori”.

Promisiunea criptografiei

Criptografia este o metodă de distribuire și stocare a informației într-o manieră prin care aceasta este inaccesibilă celor care nu știu parolele pentru decodare; de multe ori, singurii care cunosc aceste parole sunt expeditorul și destinatarul. Privită ca instrument al intimității, criptografia merge înapoi până la perfecțiunea atinsă de hieroglifele Egiptului antic. Lunga sa istorie adeverește valoarea pe care criptografia o oferă oamenilor.

Dar impactul social al criptografiei s-a schimbat dramatic. Cei sus puși nu mai sunt principalii beneficiari. Criptografia modernă este orientată cu precădere spre împuternicirea indivizilor.

  • Tranzacțiile Blockchain sunt transparente și ușor de urmărit, dar proprietarii protofelelor sunt greu de identificat, cu excepția situațiilor când adresele sunt cunoscute de instituții finaciare, cum ar fi un exchange centralizat sau o bancă.
  • Bitcoin este conceput ca o structură descentralizată peer-to-peer.
  • Cât timp cheile private sunt păstrate în locuri sigure, crypto-averea oricui este cât se poate de ferită în fața guvernului și a altor infractori.
  • Atât profitul cât și ideologia conduc la crearea unui număr impresionant de dispozitive care sporesc intimitatea, fenomen descris de editorialistul Kai Sedgwick de la bitcoin.com drept un “bufet suedez al monedelor orientate spre anonimitate (care) poate fi un pic copleșitor”.
  • Zi după zi, criptovalutele devin tot mai accesibile oamenilor obișnuiți, care nu știu nimic despre tainele codului. Criptografia a universalizat puterea intimității.

Când criptografia era intrumentul celor care impuneau regulile și al celor sus puși, ea a fost îmbrățișată de aceștia. Guvernul a finanțat armata și agențiile de aplicare a legii care foloseau criptografia și a cumpărat computere puternice pe care oamenii normali nu și le-ar fi permis. Monopolul elitelor era cimentat de ignoranța adâncă a publicului față de tehnologia care intimida.

Apoi, anul 1970 a adus o schimbare a jocului. Jurnalistul fintech Jamie Redman a explicat cum “În 1970, James Ellis, un criptograf expert […] a dat naștere teoriei “criptării non-secrete” – cunoscută astăzi sub numele de cheie publică criptată […] Această formă a criptografiei a arătat o nouă clasă de algoritmi criptografici, pentru care erau necesare două chei diferite, pentru a codifica și pentru a decodifica”. Intimitatea se privatiza. Descoperirile ca Pretty Good Privacy (PGP), au grăbit și mai mult procesul. Dezvoltat de expertul în criptare Phil Zimmerman, PGP este o formă de comunicare a datelor prietenoasă cu utilizatorul, care sporește enorm securitatea schimburilor de emailuri. Criptografia nu mai aparținea guvernului; ea aparținea oamenilor.

Revenim la Satoshi Nakamoto.

Modelul de business al guvernului, să-i spunem așa, a fost stabilit după ureche. Pentru guvern, aceasta este lumea Orwelliană: o societate în care oamenii nu au nevoie de legiuitori și ei știu asta.

Un beneficiu secundar al păstrării intimității: omul devine mai uman

Ceea ce are de gând să facă este să-și țină, de azi înainte, un jurnal. Așa ceva nu este ilegal (nimic nu este ilegal, din moment ce nu mai există legi), dar dacă este descoperit, se poate aștepta, pe bună dreptate, să fie pedepsit cu moartea.

– George Orwell, 1984

Întâmplările personajului din 1984, Winston Smith, simbolizează descoperirea individualismului. Jurnalul simbolizează libertatea de exprimare și conștiința, care sunt esențiale respectului de sine. Winston consideră atât de importantă călătoria către sine, încât își riscă viața pentru a o duce la bun sfârșit. El vrea să gândească și să tragă concluzii de unul singur. După cum a spus și Orwell odată, “Libertatea este libertatea de a spune că doi plus doi fac patru. Dacă se permite acest lucru, restul vine de la sine”. Big Brother îl distruge pe Winston pentru tentativă. El este torturat în nimicnicie, de unde nu mai poate scăpa nici din opresiunile din vis, acesta fiind singurul loc în care își mai putea simți spiritul liber.

1984 este o ilustrare extremă a supravegherii totale întreprinse de guvern. Rareori este necesar să se meargă atât de departe pentru a înăbuși disidența. Dar orice încălcare a intimității vine cu prețul spiritului uman. Cuvintele nu mai sunt spuse, gândurile nu se mai formează, sentimentele nu mai sunt exprimate… apoi, într-o bună zi, tăcerea devine un obicei al autocenzurii. Oamenii nu mai pun întrebări. Poate nici nu își dau seama că nu mai pun întrebări. Efectiv își dezvoltă obiceiul de a renunța la fi oameni.

Ce viziune referitoare la intimitate trebuie urmată?

În Războiul Rece concurează două viziuni asupra intimității.

Viziunea guvernului: intimitatea a fost ucisă de tehnologie, așadar Războiul s-a sfârșit. Victoria guvernului este pentru un bine mai mare, pentru că doar infractorii vor intimitate. Ce le trebuie oamenilor normali este să fie protejați de infractori. Noțiunea intangibilă și deja moartă numită intimitate este doar un mic preț plătit pentru siguranță.

Viziunea crypto-anarhică: “Tehnologia IT este pe punctul de a da oamenilor și grupurilor abilitatea de a interacționa într-o manieră complet anonimă. Două persoane pot schimba mesaje, pot face afaceri și pot negocia contracte electronice fără a se cunoaște după Numele Real sau după identitatea legală. Interacțiunile în rețea nu vor mai putea fi urmărite […] Reputațiile vor avea o importanță esențială, mult peste scoring-ul obținut la creditele din zilele noastre. Aceste dezvoltări vor schimba complet natura reglementărilor guvernului, capacitatea de a impozita și de a controla interacțiunile economice, abilitatea de a păstra informațiile secrete și vor schimba chiar și natura încrederii și a reputației“ – Timothy May.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele douăzeci și patru de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

3
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...