Loading Posts...

THE SATOSHI REVOLUTION – Descentralizarea este nucleul libertății crypto (CAP. 8.2)

THE_SATOSHI_REVOLUTION – CAPITOLUL_8.2

– Articol de colecție –

Astăzi, Gazeta Bitcoin vă prezintă partea a doua din capitolul 8 al operei “The Satoshi Revolution”, cea mai recentă carte a scriitoarei Wendy McElroy. Lectură plăcută tuturor!

Fragmentul al XXXIII-lea: Descentralizarea este nucleul libertății crypto

Citeşte fragmentele anterioare aici.

The Satoshi Revolution: O revoluţie a aşteptărilor în creştere
Secţiunea a III-a: Descentralizare
Capitolul 8: Descentralizare
de Wendy McElroy

Nu te îndoi niciodată că un mic grup de cetățeni gânditori, dedicați pot schimba lumea; într-adevăr, este singurul lucru care s-a întâmplat mereu. Amintește-ți mereu că ești absolut unic. La fel ca toți ceilalți. Nu crede niciodată că puțini oameni cărora le pasă nu pot schimba lumea. Pentru că, într-adevăr, asta este tot ce am avut.

– Margaret Mead

 

Criptovaluta descentralizează puterea financiară către unitatea de bază a societății: individul. Ea dă putere omului obișnuit care are acum o alternativă viabilă la corupția fiatului guvernului și a sistemelor bancare centrale.

Crypto este profund individualist în alte feluri. Să ne gândim doar la unul.

“Revoluția așteptărilor în creștere”. Propoziția se referă la o situație în care o creștere a prosperității și a libertății conduce oamenii spre a crede că își pot îmbunătăți viețile prin propriile eforturi. Credința îi face să ceară schimbări politice care permit mai multă prosperitate, mai multă libertate. Omul obișnuit nu este un luptător pentru libertate, iar cererea lor de schimbare nu se sprijină pe ideologie. Ei vor pur și simplu o viață mai bună pentru copiii lor.

Propoziția a apărut după ce al doilea Război Mondial a destabilizat structura puterii din lume. Foștii coloniști din Orientul Îndepărtat și până în America Latină și Africa au renunțat la imperialism și despotism, deoarece oamenii obișnuiți au întrezărit și alte opțiuni de conformitate: libertatea individuală.

Apariția criptovalutei destabilizează structura financiară a lumii, și a cauzat o a doua revoluție a așteptărilor în creștere. Nu are loc la nivel național, ci în viețile oamenilor, care în sfârșit își controlează propriile finanțe în secret și cu încredere. Aceasta are implicații politice adânci, desigur, deoarece oamenii independenți nu sunt făcuți să se supună.

Și totuși, voci din crypto neagă că fenomenul este individualist. Argumentul lor este de obicei următorul: criptovalutele depind de o rețea cooperativă de mineri, noduri, dezvoltatori și administratori. Pe scurt, o colectivitate. Asta dezvăluie o confuzie despre sensul individualismului.

Ce este individualismul?

Ca o teorie socială, înseamnă apărarea libertății indivizilor și se opune puterii unui colectiv, statul în special. Ca o chestiune personală, înseamnă oameni care își fac propriile alegeri pașnice, în special alegerea de a spune “nu”.

Individualismul este deseori interpretat greșit ca o independență “severă” față de dorința sau nevoia de societate. În unele cazuri, ar putea fi adevărat. Dar, de obicei, se aplică opusul, deoarece oamenii caută interacțiune aproape la fel de mult pe cât caută mâncare și adăpost.

În capodopera Human Action, economistul austriac Ludwig von Mises explica: “Dacă praxelogia (studiul acțiunii umane) vorbește despre individul solitar, care acționează doar pentru el și independent de prieteni, o face de dragul unei înțelegeri mai bune a problemelor cooperării sociale. Nu susținem că astfel de oameni autarhici au trăit vreodată și că stadiul social al strămoșilor neumani ai omului și emergența legăturilor sociale primitive au avut loc în același proces. Omul a apărut pe scena evenimentelor pământești ca o ființă socială. Omul asocial, izolat, este o construcție fictivă”.

Interacțiunea în societate sau intrarea într-o rețea cresc de fapt individualismul deoarece el permite fiecărei persoane să își atingă potențialul și să își obțină scopurile care sunt imposibile în izolare. Bogăția produsă în acord comun poate fi mai abundentă decât cea produsă în mod privat, iar toți cei implicați sunt mai bogați. Exact acest mod de cooperare a făcut ca omul să domine planeta.

Singura întrebare relevantă este: interacționează ei voluntar sau împotriva voinței? Și sunt ei liberi să spună “nu”?

Valoarea societății depinde de descentralizarea puterii înspre individ. Dacă puterea este centralizată de stat sau de un alt colectiv, atunci societatea se poate deprecia cu ușurință. Actele pașnice, cum ar fi drogurile, pot duce la închisoare; proprietatea poate fi confiscată pentru încălcarea unei legi nerezonabile; copiii pot fi răpiți de către o agenție a statului, indiferent dacă a avut loc sau nu un abuz.

O lecție mai puțin evidentă de la Satoshi

Un sistem cooperativ este de o imensă valoare pentru indivizi. În cazul lui Satoshi, el l-a oferit pe gratis pentru că a vrut să schimbe lumea în bine, iar libertatea este calea către acea destinație.

Revoluția oferită de Satoshi Nakamoto este o ilustrare perfectă a modului în care individualismul original lucrează în societate. Controlul economic este învestit în mâinile oamenilor, unde și rămâne cu fermitate. Oamenii își pot stoca averile în portofele private și pot efectua schimburi internaționale, fără a apela la un sistem bancar care este o extensie a statului. Terții de încredere, cum sunt băncile, sunt înlocuiți de indivizi, cum sunt minerii. Nu contează dacă minerii sunt o parte a unui efort colectiv. Contează doar că fiecare participă voluntar și poate spune “nu” în orice moment. Și dacă se întâmplă așa, atunci ei rămân tot indivizi care aleg să funcționeze într-un efort cooperativ.

Descentralizarea controlului economic este ranforsată, nu contrazisă de cooperarea unei rețele de oameni – unde toți acționează spre propriul interes. Și așa și trebuie să fie. Și totuși, toți străinii beneficiază, chiar dacă ei sunt străini și nu le-ar păsa unora de ceilalți dacă s-ar întâlni. Asta este adevărata societate.

De asemenea, este motivul pentru care toate eforturile statului de a controla criptovaluta se învârt în jurul centralizării. Băncile centrale încearcă să își emită propria criptovalută pentru a uzurpa piața. Exchange-urile centralizate domină schimburile, pe care le raportează în mod religios statului. Renegații intimității sunt închiși, sau altfel sunt pălmuiți rău. Criptovalutele anonime, ca Monero, sunt acuzate că sunt “banii drogurilor”, chiar în timpul în care crypto emis de stat este privit ca o zăpadă proaspăt căzută. Sistemele descentralizate sau private sunt blamate, deși ele sunt de fapt adevărata speranță pentru libertate financiară. Lucru care, pentru un statistician, ar părea demonic.

Piața liberă și drepturile individului sunt de multe ori blamate pentru problemele societății. Piața liberă exploatează și indivizii iau decizii greșite; și povestea merge mai departe. Și, uneori, povestea este adevărată. Dar piața liberă și drepturile indivizilor sunt blamate nu pentru răul pe care îl comit, ci pentru că ele sunt cele mai mari amenințări la controlul social. O piatră de temelie în liberalism, Murray Rothbard, a explicat diferența dintre “exploatarea pieței libere” și controlul statului.

“Dacă încetez sau mă abțin să cumpăr Cereale de pe piață, producătorii de Cereale nu vin după mine cu arma sau pentru a mă amenința că mă închid pentru a mă forța să cumpăr; dacă nu reușesc să intru în Asociația Filosofică Americană, asociația nu mă poate forța să ader și nici nu mă poate împiedica să renunț la abonament. Doar statul poate face asta; doar statul îmi poate confisca proprietatea sau mă poate băga în pușcărie, dacă nu îmi plătesc taxele. Drept urmare, doar statul există în mod regulat și toată ființa lui se bazează pe ravagiile coercitive asupra proprietății private”.

Descentralizarea puterii către individ, care alege dacă cumpără sau nu Cereale, este lecția consacrată a lui Satoshi. Una care este omisă larg, aceea că oamenii care cooperează unii cu ceilalți sunt o expresie primară a individualismului.

Concluzii

“Revoluția așteptărilor în creștere”. Ceea ce le trebuie oamenilor mai mult decât orice altceva este speranța; ea duce la revoluții care au loc în pofida obstacolelor extraordinare și creează societăți pașnice în care oamenii prosperă. Dar, mai devreme sau mai târziu, speranța trebuie să se bazeze pe evidența că există și un motiv pentru a acționa așa. Criptovaluta nu este o simplă evidență, ea este o dovadă.

Este, de asemenea, și individualistă, deoarece nimic nu inspiră individualismul atât de mult precum credința că viața poate deveni mai bună prin efort și merit.

– va urma –

Gazeta Bitcoin vă prezintă traducerea cărții scrise de Wendy McElroy exact în forma în care autoarea a publicat materialele pe site-ul News.Bitcoin.com.

Cum ţi s-au părut primele treizeci și trei de fragmente ale cărții? Gazeta Bitcoin te invită să ne scrii un comentariu pe iBitcoin.ro!

Sursa – News.Bitcoin.com

3
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...