Loading Posts...

Interviul cu pionierul Bitcoin și revoluționarul hacker Amir Taaki

Despre celebrul criptoanarhist Amir Taaki ar putea să se scrie cărți întregi. Adept timpuriu al monedei digitale, programator și entuziast crypto, Amir a devenit o legendă vie.

Din Siria se întoarce un om complet nou

În decembrie se va lansa documentarul The New Radical, unde Amir apare alături de alte figure emblematice ale lumii crypto. Pelicula cuprinde interviuri în exclusivitate, imagini din viața actorilor, într-un cuvânt ceva de neratat!

Recent revenit din Rojava, un ținut din nordul Siriei măcinat de conflicte, Taaki a acordat un interviu către News.Bitcoin.com.

Se vede că a trecut prin multe, însă și-a păstrat temperamentul. Fostul tânăr de origine iraniano-britanică pare un adevărat revoluționar, un Che Guevara al fenomenului crypto.

Când nu lucrează la schimbarea economie din Rojava, îşi ocupă timpul colaborând cu cypherpunks din Barcelona în scopul de a-i ajuta pe catalani să îşi poată exprima dorinţele.

Amir a dezbătut subiecte fierbinți, a discutat despre viitor și despre motivele care l-au împins spre Siria (stat unde s-a refugiat). Regăsiți mai jos interviul integral.

nB: alături de mulți alții, am auzit despre tine în perioada timpurie a Bitcoinului și a discuțiilor despre criptomonede. Ce se întâmplă în prezent cu proiectul Dark Wallet?

AT: Dark Wallet va avea loc. Nu este vorba de un produs, ci de o comunitate ghidată de o misiune. Astfel se creează sustenabilitate pe termen lung pentru a putea merge mai departe cu ideea.

În prezent studiez multă literatură pentru a formula un nou set de idei. Acestea vor pune sub semnul întrebării unele noțiuni fundamentale și vor oferi deschideri noi pentru hackeri.

Îmi amintesc că citeam un articol în care cineva scria că aș fi tentat să renunț la Bitcoin deoarece am realizat că nu am sorți de izbândă împotriva guvernului, care încearcă să acapareze Bitcoin.

Multe din ideile noastre despre tehnologie sunt eronate sau nu explică suficient situația în care ne aflăm. Înainte credeam că accesul neîngrădit la Internet ar fi eliberat societatea, iar oamenii ar fi avut acces nelimitat la un bagaj mondial de cunoștințe.

Technologia contribuie și ea la eliberarea umanitătii. Trebuie să ne reevaluăm foarte serios munca.

nB: ai cam ieșit din peisaj după o perioadă în care te aflai în atenția media. Am aflat că ai plecat la Rojava. Ce te-a împins la această schimbare?

AT: spuneam despre acel articol în care scria că am renunțat la Bitcoin realizând că nu pot învinge guvernul. Imaginează-ți cum ar fi să citești acel articol în vreme de război. A fost o făcătură a unui jurnalist de rahat.

Adevărul este că am descoperit mișcările din Rojava și am început să studiez economia și societatea de aici. Am crezut iniţial că era o mișcare comunistă, dar apoi am realizat că era de fapt una anarhistă. Scopul lor este de a crea o economie locală autonomă.

Apoi, când Rojava a fost atacată de ISIS, am simțit că am o datorie față de cei care s-au luptat pentru o ideologie anarhică. Simțeam că aș fi fost un ipocrit și nu mi-aș fi iertat niciodată lașitatea dacă nu m-aș fi implicat cu tot ce îmi stătea în puteri în acest moment crucial în lupta lor pentru supraviețuire.

Eram sigur că voi muri. Am asistat la trecerea unei națiuni printr-o transformare socială uriașă, care se afla în mijlocul războiului. Este ceva ce m-a ajutat să înțeleg mai bine viața și m-a determinat să depun și mai mult efort în muncă.

nB: Rojava a primit multă expunere în media, mai ales referitor la lupta femeilor împotriva Daesh (n.r. termenul din limba arabă pentru ISIS), dar cred că lucrurile se văd altfel de la fața locului. Care a fost impresia ta inițială când ai ajuns acolo?

AT: am fost foarte influențat de ideologia lor. Oamenii trebuie să ințeleagă că revoluționarii din Rojava nu sunt țărani cu furci, ci trupe de gherilă care luptă de zeci de ani și studiază filosofia. Toți au aceeași ideologie și toţi au înclinații spre istorie, filosofie, economie, religie, sociologie… foarte multe subiecte. Este o cerință valabilă pentru toți membrii gherilei – toți trebuie să studieze aceste subiecte, pe lângă cunoștințele pe care le au despre luptă.

A însemnat enorm faptul că oamenii mi-au explicat ideile lor şi scrierile anarhiste, citând din filosofi ca Nietzsche sau Foucault. Mi-a fost greu şi a trebuit să mă adaptez rapid, să vorbesc fluent kurda, să învăţ mersul lucrurilor, să îmi fac prieteni şi să devin autonom. La început mi-a fost greu, dar am reuşit să trec peste toate obstacolele.

Romanul “Omagiu Cataloniei” semnat de George Orwell este cea mai bună sursă din care se poate înţelege situaţia. Când am citit cartea am simţit cum îmi creşte moralul şi mi-a dat o nouă perspectivă. Uneori lucrurile pot fi foarte… frustrante.

Explozia tehnologică

nB: este bine că nu ai renunţat la Dark Wallet. Ai vreun tipar după care îl dezvolţi? Ai dat naştere sau ai contribuit la propagarea unor idei extraordinare, cum ar fi Bitcoin şi Dark Market, însă ele par că au ajuns în puncte diferite faţă de intenţiile tale. Ţi se pare fără rost ceea ce ai făcut până acum?

AT: chiar deloc. Am văzut mulţi profeţi Bitcoin care desenau grafice care arătau că ne apropiem de o fază de tranziţie a istoriei omenirii, de o explozie a tehnologiei sau de un punct de cotitură al istoriei. Aceşti apostoli au vândut poveşti despre un progres inevitabil, indiferent de acţiunea şi voinţa oamenilor. Şi anume, că banii digitali vor domina lumea, iar oamenii aveau de ales între a sari în barcă sau a fi lăsaţi în urmă.

Am încercat mereu să le explic celor care se considerau oameni raţionali în maniera lor simplistă de a vedea lucrurile, că dezvoltarea Bitcoin are un aspect multidirectional şi depinde de miile de decizii ale developerilor şi ale oamenilor. Şi cu siguranţă nu este ceva inevitabil. În orice caz, această perspectivă multidimensională, în care există atâtea posibilităţi, nu este deloc o distracţie.

Nu sunt îngrijorat de aceste idei greşite despre puterea pe care o poate avea lumea. Ce mă îngrijorează însă, este faptul că oamenii se lasă atraşi în nişte evadări periculoase din lumea reală si ajung să nu mai analizeze corect spre ce ne îndreptăm. Şi toate aceste lucruri acţionează ca nişte vampiri de energie, secătuind abordarea într-o manieră ponderată a înţelegerii dezvoltării tehnologice.

Am înţeles că Bitcoin este limitat, că protocolul nu are puterea de a permite acestei tehnologii eliberatoare să îşi atingă potenţialul maxim. Totuşi, nu am văzut încă vreun exemplu concret care să nu se poată realiza cu Bitcoin.

Provocări serioase pentru Bitcoin

nB: suntem împresuraţi de altcoini. Ce părere ai despre ei?

AT: dacă oamenii vor să ştie despre altcoini, să vorbim mai întâi despre Linux.

Linux a început ca o mişcare puternică şi în timp a ajuns să domine lumea computerelor. Şi aici au apărut profeţi, care anunţau că se apropie perioada în care Linux va acapara complet sistemele desktop.

În spatele mişcării s-a aflat Richard Stallman, care credea puternic în tehnologia liberă. Hackerii aveau o nouă ţintă. Ideile şi acţiunile lui Stallman au inspirat o mulţime de oameni, care s-au reunit şi au construit un sistem de operare liber.

Dar acolo s-au oprit ideile acestuia. El nu a spus niciodată ce ar trebui să facă noul sistem de operare, nici cum ar trebui să arate. Efectiv a refuzat să organizeze sau să instituţionalizeze mişcarea spre o formă din care Linux-ul să se dezvole spre un fenomen social.

În anii ’90, un grup a pornit Open Source Initiative şi i-a furat lui Stallman Gloria de moment. Grupul şi-a manifestat principiile şi dorinţele de a obţine profit şi creştere, declarând că acest cod deschis este ceva care ţine de obişnuiţă şi nu de libertate.

Ulterior, când şi-au deschis compania VA Linux, în prima zi au crescut enorm acţiunile. Comunitatea radia. Se părea că despărţirea mişcării de idealurile iniţiale a fost o decizie corectă.

Însă acea creştere fabuloasă a fost de scurtă durată. Acţiunile companiei au scăzut continuu şi apoi firma a intrat într-o zonă gri. A fost un semn profetic despre destinul mişcării tehnologiei libere.

Între timp au apărut sute de versiuni de Linux, fiecare cu propria nişă de piaţă. Multe sisteme desktop s-au contopit, astfel că efortul uriaş depus a reprezentat o muncă dublă, triplă, multiplă. Au apărut mii de notepad-uri, calculatoare, dar nu erau editoare video. Totul era caracterizat de incoerenţă. Linux resimţea din plin lipsa unei direcţii şi a unui lider.

Ulterior, Linux a început să se fragmentize, apărând Ubuntu. A avut loc o renaştere a desktopului Linux, iar sistemul de operare a intrat într-o nouă perioadă de apreciere şi dezvoltare. Noua viziune a inspirat comunităţile de pe tot globul, iar acestea au început să formeze grupuri al căror scop era de a duce mai departe spiritul Ubuntu.

Cu toate acestea, Ubuntu a avut nişte idealuri care erau doar cu puţin mai elevate decât cele anterioare. Se mergea pe prezumpţia că într-un viitor proiectul va înregistra profit şi se va putea susţine singur. Cum nu s-a întâmplat acest lucru, compania Canonical (n.r. care se afla în spatele Ubuntu) a început să se orienteze spre alte zări – spre servicii non-Ubuntu.

Linux nu a reuşit niciodată să acapareze sistemele desktop. Apoi, când telefoanele au început să domine piaţa, mişcarea era mult prea slăbită şi incapabilă de a schimba starea de fapt a lucrurilor.

Telefonul Ubuntu a fost cântecul de lebădă al Linux-ului în tentativa de a rămâne reprezentativ. Data lansării a trecut de mulţi ani şi nimeni nu a mai auzit nimic de acest proiect. Pur şi simplu a fost abandonat.

Ce este mai grav e faptul că mişcarea nu a mai crezut într-un Linux global, concentrându-se la a construi versiuni noi doar pentru membrii mişcării. Pentru comunităţile online nu a mai apărut nimic.

Şi ajungem la întrebarea cheie.

Dorim ca Bitcoin să lanseze provocări către băncile centrale sau către sistemul capitalist, pentru a promova pieţele libere sau pentru a schimba politica la nivel global? Sau ne dorim să bifurcăm la nesfârşit criptomonedele pentru îmbunătăţiri cosmetice mărunte, sau eventual dorim să dezvoltăm caracteristici mişto, dar fără aplicabilitate în lumea reală?

Asta este de fapt întrebarea la care trebuie să răspundem toţi ca o comunitate. Şi de aici trebuie să modelăm o viziune pe termen lung cu ajutorul căreia vom ajunge să emitem provocări reale către băncile centrale, acestea fiind nişte entităţi de elită care controlează capitalul global şi sitemul modern, aspecte care se opun umanităţii.

Bitcoin rezolvă o problemă primordială majoră a lumii şi ar trebui să depunem toate eforturile pentru a îi maximiza capacitatea de expandare a întregului potential de eliberare a umanităţii.

Asta nu înseamnă că mă opun ideii de dezvoltare multiplă, dar totul trebuie analizat cu grijă pentru a vedea dacă avem într-adevăr nevoie să schimbăm lucrurile. În final, ne dorim să câştigăm.

Observ că foarte multă lume lucrează la Bitcoin. Dar trebuie să ne întrebăm spre ce se îndreaptă. Dacă dezvoltăm spontan anumite caracteristici nu vom ajunge nicăieri. În primul rând avem nevoie de o viziune, apoi să lucrăm împreună ca un colectiv.

Proverbul care spune că dacă sunt mai mulţi ochi se observă mai uşor defectele (n.r. în sensul de bug-uri) este doar un mit liberal şi nu reflectă corect modul de lucru al comunităţilor.

Cum vi s-a părut acest articol? Gazeta Bitcoin vă invită să ne scrieţi un comentariu pe iBitcoin.ro!

8
HeartHeart
0
HahaHaha
0
WowWow
0
SadSad
0
AngryAngry
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...