Loading Posts...

Hashgraph, o tehnologie mai bună ca Blockchain?

hashgraph

Swirlds este o platformă software pe care s-a dezvoltat algoritmul Hashgraph. Este vorba de o tehnologie nouă a registrelor distribuite, mult mai eficientă din punct de vedere al costurilor, în primul rând datorită  faptului că s-a renunțat la Proof of Work. Tehnologia este de 50.000 de ori mai rapidă, este mai sigură și mai corectă din punct de vedere matematic decât Blockchain.

Acesta ar putea fi viitorul Internetului și al tehnologiei descentralizate.

Ce este tehnologia Blockchain?

Considerată cea mai mare inovație de la apariția Internetului, tehnologia Blockchain a fost anunțată în 2008 de Satoshi Nakamoto în white paper-ul intitulat “Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”.

Conform documentului, tehnologia Blockchain urma să faciliteze tranzacții peer-to-peer fără intermediari cum ar fi băncile sau guvernele.

Blockchain este în esență o bază de date publică (nu o deține nimeni), distribuită (nu există un server central), actualizată permanent și securizată prin criptografie.

Iar acest lucru îi provoacă fiori lui Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan. Băncile vor fi de domeniul trecutului.

Ce este Hashgraph şi de ce este mai bun?

Hashgraph este un registru distribuit de calitate superioară, care elimină nevoia de calcule matematice complexe şi consumul masiv de current electric.

Viteză

Este de 50.000 de ori mai rapid, fiind limitat doar de lărgimea de bandă. Se pot procesa peste 250.000 de tranzacţii pe secundă. Comparativ, reţeaua Bitcoin poate procesa momentan doar 7 tranzacţii pe secundă.

Corectitudine matematică

Hashgraph este mai corect din punct de vedere matematic: corectitudinea demonstrată matematic (prin semnături de consens) înseamnă că nimeni nu poate manipula ordinea tranzacţiilor.

În domeniul Blockchain, un miner poate alege ordinea în care tranzacţiile sunt grupate în blocuri, le poate amâna pentru a le plasa în blocuri viitoare şi chiar le poate bloca definitiv.

Semnarea cronologică a consensului previne intervenţiile asupra ordinii consensuale a tranzacţiilor.

După aplicarea unei semnături, toată lumea va şti în câteva minute că a avut loc evenimentul. Se stochează doar efectele tranzacţiilor, restul de date fiind eliminate. Astfel se ajunge la un spaţiu necesar mult mai mic faţă de Bitcoin: 1 GB faţă de 60 GB. Practic şi un smartphone ar putea fi utilizat ca nod.

Securitate

Nimeni nu poate obstrucţiona comunitatea în tentativa de a ajunge la consens şi nimeni nu poate interveni asupra consensului stabilit.

În Blockchain consensul poate fi atins, dar este la nivel probabilistic. Dacă nu se ajunge la consens, apar conflicte. De aici şi numărul ridicat de bifurcări, cele mai recente fiind Bitcoin Cash şi Bitcoin Gold.

Eficienţă 100%

Niciun bloc minat nu poate fi întârziat.

În Blockchain tranzacţiile sunt grupate în blocuri, iar blocurile sunt adăugate unui lanţ. Dacă doi mineri creează doua blocuri în acelaşi timp, reţeaua va alege unul şi pe celălalt îl va abandona.

În Hashgraph toate blocurile sunt utilizate.

blockchain_vs_hashgraph

 

Costuri

Renunţând la Proof of Work, sistemul nu mai apelează la calcule matematice complexe. Cu alte cuvinte, nu mai este nevoie nici de echipamente hardware.

În Blockchain, dacă un bloc apare prea repede, poate fi ignorat. Din acest motiv Bitcoin utilizează PoW, care încetineşte procesul de minat. De aici şi nevoia de echipamente hardware care, în general, sunt foarte scumpe.

În Hashgraph, orice membru al reţelei poate crea tranzacţii şi blocuri, oricând doreşte.

Echipa de dezvoltare din spatele proiectului a acordat recent un interviu către Sqawker.com, în care au fost detaliate mai multe aspecte:

“Folosim un algoritm propriu. Dacă Ethereum se îndreaptă spre PoS, algoritmul nostru utilizează un concept numit Virtual Voting – este un sistem de votare, dar nu se votează efectiv. Hashgraph foloseşte protocolul “Gossip about Gossip” (n.r. Bârfă despre Bârfă) pentru a atinge consensul. Gossip este un termen cunoscut în domeniul IT şi se referă la apelarea unui nod aleatoriu, căruia i se transmite toată informaţia cunoscută anterior, dar pe care el nu o cunoaşte deja. În tehnologia registrelor distribuite, banda minimă este aceea necesară pentru ca tranzacţiile să treacă pe la toate nodurile. Gossip about Gossip prespupune ataşarea unei mici cantităţi suplimentare de informaţii asupra Gossip-ului (Bârfei), care conţine ultima persoană cu care am discutat. Astfel, “bârfim” despre informaţiile “bârfite” anterior. De aici putem construi Hashgraph-ul. După ce l-am construit este foarte uşor să ştim ce ar vota un nod, întrucât ştim deja ceea ce ştie nodul şi ştim şi când află informaţia. Acum putem folosi datele din Hashgraph în algoritmi de vot. Aceştia se bazează pe dovezi matematice puternice, şi sunt Asynchronous Byzantine Fault Tolerant. Asta înseamnă că ştim garantat când vom atinge consensul, iar dovezile matematice fac să devină irelevante elemente ca viteza de bandă, încetinirile determinate de firewalls, atacurile DDoS, viruşii sau boţii de reţea. În plus, datorită algoritmului Gossip about Gossip, Hashgraph este extrem de rapid (250.000 tranzacţii pe secundă) şi foarte corect, ordonând cu semnătură cronologică tranzacţiile.

Băncile centrale simţeau că le fuge pământul de sub picioare după apariţia Blockchain-ului.

Noi suntem bomboana din colivă”.

Cum vi s-a părut acest articol? Gazeta Bitcoin vă invită să ne scrieţi un comentariu pe iBitcoin.ro!

1
AngryAngry
1
WowWow
1
HeartHeart
0
HahaHaha
0
SadSad
Voted Thanks!

Gazeta Bitcoin

Redacția de știri.

Leave a Reply

Loading Posts...